Teoria deciziei

7x puncte

categorie: Management

nota: 7.59

nivel: Facultate

Exista doua perspective in teoria deciziei:
a) normative - se refera la actiune
b) descriptive – valabile pentru stiintele socio-umane
Definitia procesului de decizie rational: ”un proces decizional este rational daca, utilizand analiza logica a cunoastintelor logice relevante ajunge la selectarea deciziei celei mai bune”(Catalin Zamfir,2005,21)

[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Teoria deciziei

Exista doua perspective in teoria deciziei:
a) normative - se refera la actiune
b) descriptive – valabile pentru stiintele socio-umane
Definitia procesului de decizie rational: ”un proces decizional este rational daca, utilizand analiza logica a cunoastintelor logice relevante ajunge la selectarea deciziei celei mai bune”(Catalin Zamfir,2005,21)

Structura procesului decizional
Orice proces decizional presupune patru elemente:
-un decident
-o problema de rezolvat
-solutia la problema
-activitatea de rezolvare a deciziei

Se pot distinge cinci faze ale procesului decizional,. Dintre care trei sunt faze predecizionale.Fazele predecizionale:definirea problemei (ce problema trebuie rezolvata), formularea solutiilor alternative(depistarea unor solutii alternative) evaluarea si ierarhizarea solutiilor alternative (depistarea unor solutii alternative).

Pentru evaluarea solutiilor, exista niste operatii, si anume:determinarea criteriilor de evaluare,ierarhizarea acestora,evaluarea solutilor alternative,si ierarhizarea lor.
Fazele decizionale-se refera la alegerea solutiei.
Faza post decizionala-decizia este pusa in practica.

In functie de gradul de certitudine, incertitudine exista patru modele ale deciziei:
-decizie certa intr-o lume strict determinista
-decizie certa de tip probabilist
-decizie in conditiii de incertitudine persistenta
-modelul cibernetic

In ceea ce priveste decizia intr-o lume strict determinista, decidentul poate la sfarsitul procesului decizional sa identifice solutia cea mai buna. Presupozitiile necesare: reductibilitatea completa a incertitudinii (se refera la caracterul dat, neproblematic al incertitudinii, la completitudinea listei de solutii alternative, si la completitudinea evaluarii solutiilor alternative) si la universul strict determinist.

In ceea ce priveste decizia certa de tip probabilist, ea se refera la acel proces decizional unde nu se lucreaza cu certitudini absolute, ci cu probabilitati. In acest caz, incertitudinea este introdusa ca o conditie, si are doua tipuri;de tip ontologic(nedeterminarea) de tip cognitiv (cunostinte incomplete) Presupozitiile modelului analitic par a fi nerealiste la o analiza mai atenta:

1. Problema de solutionat prin decizie nu este data ci este ea insasi incerta:”(34)
2. Completitudinea listei solutiilor alternative (modelul analytic presupune in mod obligatoriu luarea decizii pe baza unei liste complete de solutii alternative).
3. Completitudinea evaluarii solutiilor alternative (decidentul detine un set complet de criterii de evaluare a solutiilor, comensurabilitatea valorilor,conostintele despre semnificatiile efective ale solutiilor) .

Decizia in incertitudine persistenta
"In procesul deciziei,incertitudinea initala nu este in cele mai multe cazuri integral redusa, ea reprezinta un element component al procesului decizional,influentand activ dimanica acestuia’’(37)

Procedura de decizie: cognitiva si rationala.Exista trei particularitati ale deciziei in conditii de incertitudine persistenta, formulate ca propozitii:
1) ’’Incertitudinea face ca, In anumite conditii, (…) modelele analitice de decizie sa fie inaplicabile, decidentul trebuind sa recurga partial la metode non -analitice “.(38)
2) “Nu exista principal nici o garantie ca in conditii de incertitudine, decidentul va identifica solutia cea mai buna, nici in mod obiectiv, nici subiectiv, relativ la nivelul cunostintelor de care dispune” .(38)
3) ”Strategia de decizie in incertitudine persistenta are atat componente cognitive, cat si componente social-psihologice , care interactioneaza multiplu”.(38)

Modelul cibernetic
-Realitatea socio-umana nu este lipsita de mecanisme de reglare de tip cibernetic.
-Selectarea solutiilor nu se face pe baza cunostintelor teoretice ipotetice, ci prin intermediul feed-back-ului, care este crucial in acest model.
-Selectarea solutiilor are caracter spontan, automat.
-Alternativele pot fi rezultatul intamplarii.

Intre modelul cibernetic si cel decizional exista diferente:
-Modelul cibernetic nu este cognitiv
-Alegera solutiei nu este bazata pe prelucrarea unor informatii anterioare actiunii, ci pe baza informatiilor obtinute pe parcursul actiunii.

In modelul decizional selectia unei solutii se face pe baza de cunostinte .
-In modelul cibernetic, selectia unei solutii se face pe baza feed-back-ului.
-Solutia selectata prin mecanisme cibernetice nu este neaparat raportata la alternative.
-Solutia experimentala este intarita prin experiente.
-Solutia nu este cea mai buna solutie posibila.
-Este prima solutie experimentala posibila.
-In modelul cibernetic, incertitudinea exista ca stare a sistemului.

Incertitudinea in procesul decizonal
Prin incertitudine intelegem “incompletitudinea cunostintelor”(45)
”Prin incertitudine cognitiva se intelege incompletitudinea si fragilitatea cunostintelor relevante in raport cu un proces decizional specificat.”

Incertitudinea obiectiva:”reprezinta raportul dintre cantitatea si calitatea cunostintelor necesare luarii unei decizii si cunostintele pe care deicidentul le detine in mod efectiv”(47)Este o masura a cunostintelor reale si poate fi determinate cu precizie decat de un observator exerior.

“Incertitudinea subiectiva este o perceptie difuza , mai mult intuitiva a incertitudinii obiective, ea nu poate fi principial o masura exacta a incertitudinii obiective”(48)
-Nu poate fi interpretata ca luare la cunostinta secundara.
-Este un component al oricarui proces decizional, cu consecinte importante in cadrul acestuia.
-Factor intern care actioneaza direct asupra comportamentului decizional.

Exista niste factori care pot stabili propria incertitudine, si acestia sunt: structurarea imaginii cognitive,si stabilirea ei. Imaginea cognitiva are caracter oscilant, care genereaza incertitudine.Relatia dintre incertitudinea obiectiva si subiectiva:

-Nu exista o relatie de corespondenta exacta.
-“Certitudinea obiectiva tinde sa genereze certitudine subiectiva; incertitudinea obiectiva poate fi asociata fie cu incertitudine ,fie cu certitudine subiectiva.”(50)

-“Exista cateva praguri ale nivelului de cunoastere care genereaza tipuri distincte de certitudine/incertitudine subiectiva : un nivel scazut de cunostere este asociat cu INCERTITUDINEA X, un nivel ceva mai ridicat de cunoastere produce o crestere rapida a incertitudinii

–CERTITUDINE X; acumularea ulterioara de cunostinte este probabil sa duca la o crestere a incertitudinii-INCERTITUDINE Y, pentru ca o acumulare mai accentuata de cunoasteresa produca din nou o crestere a incertitudinii –CERTITUDINE Y”(51)

Exista patru intervale pe scala incertitudinii obiective asociate cu certitudine/incertitudine subiectiva :
- incertitudinea x:”un nivel foarte ridicat de incertitudine obiectiva tinde sa genereze o incertitudine subiectiva ridicata”(52). Imaginea sa cognitiva este fragmentata si compusa.
- certitudine subiectiva de tip x (certitudinea x). Imaginea cognitiva are un grad relativ ridicat de structurare, si un grad ridicat de stabilitate.

Aceasta incertitudine obiectiva poate instala o certitudine subiectiva relativ ridicata.-incertitudinea subiectiva de tip y (incertitudinea y). Are un nivel ridicat al cunostintelor ce are ca efect destabilizarea imaginii cognitive. Pot fi formulate mai multe alternative., pot aparea indoieli cu privire la formularea problemei, ierarhizarea solutiilor alternative devine dificila. Acest tip de incertitudine este bazata pe multitudinea cuostintelor si se caracterizeaza prin pluritate de structuri alternative.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Management

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles