Temeiurile esentei tainice ale Bisericii

3x puncte

categorie: Religie

nota: 9.28

nivel: Gimnaziu

Primul pas pentru extinderea vietii treimice in umanitate,sau al ridicarii umanitatii in locasul Bisericii ceresti,l-a facut Fiul prin intruparea Sa.Prin aceasta a intrat Dumnezeu inlauntrul firii umane.Ca actualitate s-a nascut Biserica in omenire in ziua Cincizecimii, cind o seama de persoane umane au devenit si ele locasuri ale Duhului Sfint, precum e Fiul ca o persoana treimica din veci.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Temeiurile esentei tainice ale Bisericii

Primul pas pentru extinderea vietii treimice in umanitate,sau al ridicarii umanitatii in locasul Bisericii ceresti,l-a facut Fiul prin intruparea Sa.Prin aceasta a intrat Dumnezeu inlauntrul firii umane.Ca actualitate s-a nascut Biserica in omenire in ziua Cincizecimii, cind o seama de persoane umane au devenit si ele locasuri ale Duhului Sfint, precum e Fiul ca o persoana treimica din veci.

Trebuie sa se restabileasca comuniunea intre el si Dumnezeu, ca sa se poata restabili si intre el si semeni. De aceea, nu s-a putut naste Biserica numai printr-un singur om, ci prin mai multi deodata. Cand redevine un om locas al lui Dumnezeu prin restabilirea chipului lui Dumnezeu in sine, se restabileste si comuniunea sa cu semenii in Dumnezeu.

Biserica are o latura obiectiva, dumnezeiasca, ce nu depinde de oameni, ci e data de sus, dar si una subiectiva, omeneasca. De aceea, Biserica e intemeiata de Dumnezeu prin Hristos, nu de oameni, si continuarea ei de asemenea depinde de Dumnezeu, nu de oameni, dar ea constituie si continua nu numai prin Dumnezeu, ci si prin aderarea oamenilor. Ea nu se produce printr-o simpla invoire intre oameni, dar nici fara aceasta invoire. Biserica s-a intemeiat o singura data, prin coborarea limbilor de foc peste oameni- energiile divine- care raman de atunci neintrerupt intre oameni,neintervenind nici o intrerupere in existenta Bisericii.

Biserica nu e numai o comuniune de oameni, ci o realitate intemeiata in ziua Cincizecimii de Hristos in Duhul Sfant. Locasul ceresc, ambianta divina,mediul divin al Bisericii a fost pus la dispozitia oamenilor in ziua aceea cand s-a produs si prima comunitate intre oameni. De atunci toti cei care vor sa faca parte din Biserica intra in acel locas ceresc,care este Hristos, intrand prin aceasta sub lucrarea Duhului Sfant.

Comuniunea intre oameni intrand in mod essential in componenta Bisericii,protestantii luterani nu au dreptate nici cand socotesc ca e posibila o comuniune a omului singular cu Dumneze. In Biserica trebuie sa se accentueze aspectul de stabilitate cat sic el dynamic. Biserica e un locas Dumnezeiesc pentru toti cei ce cred. Locasul acesta e laboratorul in care se lucreaza desavarsirea celor ce-l locuiesc. Iisus Hristos ii poarta pe toti in Sine ca locas sfant al sfintilor,asteptand ca toti sa vada frumusetea Lui.

Hristos e in toti ca o comoara ce asteapta sa fie descoperita de constiinta celor in care Se afla El; Lucrarea aceasta se atribie cu deosebire Duhului Sfant.El ii face pe cei din Hristos sa-si dea seama ca sunt in El.Hristos e in adancul oamenilor de la Botez.Sunt doua aspecte:hristologic si pnevmatologic al Bisericii,in sensul lui Lossky.In Biserica sunt si pacatosi,,ea insasi fiind fara pata.Dar pacatosii din Biserica sunt deosebiti de cei ce nu sunt membrii ai Bisericii. Ei au harul dumnezeiesc. Pacatosii e posibil sa se indrepte, ei recunosc ca Biserica e dreapta,dar ei sunt in gresala.Ereticii si schismaticii nu mai recunosc autoritatea Bisericii ca invatatoare si indrumatoare,ridicandu-se pe ei deasupra Bisericii.

Intrucat indumnezeirea oamenilor se continua si in cer si in viata Sf.Treime si cu toti sfintii si ingerii incepe de aici, dar se continua in veci,intre Biserica de pe pamant sic ea din cer este nu numai o solidaritate, ci si o continuitare. Intre stadiul Bisericii de pe pamant sic el din Cer este o deosebire.Catolicii reproseaza ortodocsilor ca,privind Biserica exclusive ca un mister al vietii in Hristos, nu mai fac nici o deosebire intre Bisetrica de pe pamant sic ea din cer;

Marturisirea lui Dositei zice:”Nu confundam Biserica aceasta care e pe drum cu aceea care e in patrie.” Cea de aici e luptatoare,cea din cer e triunfatoare. Biserica din cer si de pe pamant sunt in legatura. Rugaciunile noastre merg ls sfinti.Sfintii,ne ajuta,in moastele lor e present ceva din puterea lor.

Intre stadiul de pe pamant,al Bisericii sic el din cer nu e o identitate,dar nici o discontinuitate,ci o continuare. Oamenii traiesc tot in Dumnezeu sip e pamant si in cer.Dar Dumnezeu sporeste pe pamant prin puterea Sa puterea omeneasca de activitate,pe cand in cer puterea omeneasca de activitate si de lupta face loc vietii dumnezeiesti dupa har .Nu se neglijeaza citusi de putin lupta cu pacatul in Biserica Ortodoxa si nu e in spiritual acestei Biserici nici renuntarea la lupta pentru convertirea societatii sau a lumii pagane.Dar in lupta aceasta crestinii ortodocsi n-au constiinta ca sunt numai ei singuri , ca oameni ,ci constiinta ca Hristos le da putrea de lupta si rezultatele.

Accentul principal se pune la ortodocsi pe refacerea adinca,pe curatia celui ce vrea sa aiba roade in activitatea sa de convertire a societatii si a lumii necrestine.In lipsa puterii dumnezeiesti care lucreaza prin astfel de oameni ,zadarnice sunt toate combinatiile si planurile organizate ale unei istetimi pur omenesti.

Oamenii sunt schimbari,Biserica ramane mereu aceeiasi. Teologii Rusi neglijeaza uneori acest aspect al Bisericii.Ei opun viata,institutiei.”Biserica lui Hristos nu este o institutie;ea este o viata noua cu Hristos si in Hristos,condusa de Duhul Sfant” (S.Bulgakov,Ortodoxia,pag1.)Caracterul de institutie al Bisericii nu se opune celui de comunitate in dragoste.

Temeiul institutional al Bisericii e Hristos,care depaseste pe oameni,dar ii si inbratiseaza,care ramane acelasi,dar acelasi nu intr-o rigiditate impersonala,ci si oferirea jertfei Sale si a roadelor ei, prin taine,tuturor celor ce vor sa le primeasca(Alfred v.Martin,Mysterium,Reformation und Gegenwartskrisis,in rev.”Una Sancta”,1926,p.(1212)172).Biserica nu e o institutie in sensul unui system de norme lipsit de Hristos si supravegheat de o autoritate impersonala,nu e o institutie ce desparte pe oameni de Hristos,ci o institutie plina de Hristos cel iubitor,care ii priveste pe toti si asculta pe toti,dar in acelasi timp pe Hristos cel neschimbat in bunurile pe care le ofera si in poruncile ce le cere inplinite de oameni ca mijloc de desavarsire al lor.
« mai multe referate din Religie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles