Tehnologie comerciala

5x puncte

categorie: Marketing

nota: 9.86

nivel: Facultate

     Locul si rolul proceselor secundare si principale în sistemul tehnologic al magazinului





     Magazinul este un "vânzator" de prim ordin, fie ca este organizat în forma de vânzare cu autoservire, fie în forma clasica unde progresele înregistrate în prezentarea marfurilor, la vederea clientului, ca si aspectul agreabil si modern al acestuia preiau [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Tehnologie comerciala

     Locul si rolul proceselor secundare si principale în sistemul tehnologic al magazinului





     Magazinul este un "vânzator" de prim ordin, fie ca este organizat în forma de vânzare cu autoservire, fie în forma clasica unde progresele înregistrate în prezentarea marfurilor, la vederea clientului, ca si aspectul agreabil si modern al acestuia preiau unele atribute din munca vânzatorului.

      Frecventând un magazin, consumatorul "economiseste" timp, efort, nefiind nevoie sa se adreseze fiecarui producator pentru a-si acoperi cerintele de consum care pot fi destul de largi ( hrana, îmbracaminte, igiena personalî, dotare si întretinere a locuintei etc.).

      Deci, magazinul produce servicii si ofera consumatorului mijlocul de a le obtine prin actul de vânzare.





     .Structura functionala a magazinului



      Suprafata unui magazin se poate diviza în functie de marimea si profilul sau, vechimea cladirilor în care acestea îsi desfasoara activitatea, modul de realizare a constructiei (cu unul sau mai multe niveluri), astfel :

      a) sala de vânzare, în cadrul careia are loc procesul de vânzare a marfurilor;

      b) depozitul de marfuri, destinat pastrarii marfurilor si continuitatii procesului de vânzare;

      c) spatial tehnic (vestiare, grupuri sanitare, instalatii tehnice, birouri).

      O importanta deosebita pentru organizarea magazinului o are, printre altele, forma si marimea salii de vânzare. Experienta demonstreaza ca exista o mare diversitate de forme ale salii de vânzare. Sunt preferate formele patrate si dreptunghiulare (cât mai apropiate de forma patrata) datorita conditiilor optime de vizibilitate si de orientare a cumparatorilor în sala de vânzare, de amplasarea mobilierului si utilajelor, de stabilirea celor mai rationale fluxuri ale marfurilor, personalului si cumparatorilor.

      Sala de vânzare trebuie sa aiba create conditii de iluminare naturala care sa asigure, în timpul zilei, vizibilitate pâna în cele mai îndepartate locuri, sa permita studierea amanuntita a marfurilor expuse, precum si distingerea fara efort, a întregii palete coloristice a marfurilor.









     Tehnologia amenajarii suprafetei de vânzare



      Organizarea interioara a suprafetei de vânzare reprezinta, într-o anumita masura, modul de prezentare a magazinului, "argumentul" sau, maniera sa de exprimare în cadrul dialogului pe care-l stabileste cu clientela.

      O asemenea viziune, presupune ca magazinul sa fie proiectat din interior spre exterior, începând de la punctul de vânzare (raionul).

      Atât în proiectarea noilor magazine, cât si în remodelarea celor existente, se urmareste, în esenta, crearea unei ambiante care sa promoveze în cel mai înalt grad vânzarile, realizarea unei legaturi optime între diferitele componente ale sistemului pe care îl formeaza ansanblul suprafetei de vânzare.





     . Dimensionarea raioanelor





      Functionalitatea eficienta a magazinului este conditionata de modul cum se va solutiona repartizarea suprafetei de vânzare pe raioane, dimensionarea optima a acestora având consecinte nemijlocite asupra cifrei de afaceri, ca si asupra nivelului de servire a clientilor.

      Suprafata de vânzare a unui raion depinde mai multi factori, printre care :

     a) Volumul si structura asortimentului de marfuri comercializat;

     b) Formele de expunere si vânzare, în interdependenta cu tipul si dimensiunile mobilierului utilizat;

     c) Frecventa cererii de marfuri a populatiei, dupa sezon;

     d) Obiceiurile de cumparare a populatiei;

     e) Amplasarea magazinului si particularitatile sale constructive.

     Desi, destul de dificil, se poate stabili o metodologie care sa asigure alocarea orientativa pe grupe de marfuri, a suprafetei de vânzare a unui magazin. O asemenea metodologie presupune parcurgerea succesiva a urmatoarelor etape :

     a) Determinarea unui numar teoretic de referinte, pornind de la un asortiment-tip pentru fiecare raion ;

     b) Determinarea stocului de etalare ;

     c) Stabilirea unor norme de încarcare pe mp suprafata de etalare ;

     d) Calcularea raportului dintre suprafata de etalare si cea ocupata cu mobilier ;

     e) Determinarea lungimii alocate fiecarui raion.

     a) Numarul de referinte - se stabileste pe raioane sau familii de produse. Metoda practicata de alegere a asortimentului - tip pentru fiecare raion, presupune, la rândul ei, parcurgerea unui anume numar de etape intermediare :

     Prima etapa : se stabileste lista raioanelor si familiilor de produse care trebuie implantate. Un magazin va avea, de regula, urmatoarele raioane alimentare : mezeluri, brânzeturi, carne, fructe si legume, produse congelate, bauturi, bacanie uscata. Implantarea unui raion nealimantar în acest magazin este conditionata de marimea acestuia. Astfel, având în vedere talia magazinului, se impune o analiza grafica, pentru care se are în vedere :

     " Suprafata minima necesara pentru a introduce o anumita categorie de articole nealimentare;

     " Repartitia suprafetelor între raioanele alimentare si cele nealimentare.



     A doua etapa : se determina natura categoriilor de articole ;

     A treia etapa : se are în vedere detalierea asortimentului, determinând pe fiecare raion si familie de produse lista articolelor care vor fi prezentate la vânzare, cu mentionarea numarului de referinte pentru fiecare raion. Trebuie avut în vedere :

     " Lipsa din asortimentul de marfuri a unor articole pe care clientul le cumpara în mod obisnuit;

     " Existenta unui numar mare de produse cu desfacere lenta care antreneaza reducerea frontului de expunere si o crestere a stocului cu toate consecintele negative pe care le are asupra cheltuielilor de circulatie si a rentabilitatii.

     Urmarirea atenta a comportamentului clientelei si a vânzarilor realizate este, fara îndoiala cel mai bun criteriu de adaptare a asortimentului la cerintele pietei unui magazine. Aceasta adaptare presupune, în paralel, atât introducerea unor noi articole, cât si retragerea altora din vânzare.

     Înainte de a se decide scoaterea unor produse din asortimentul de marfuri oferite de punctul de vânzare este necesar sa se dea raspuns unor întrebari :

     " Articolul susceptibil de a fi eliminat nu trebuie oare sa existe în structura asortimentului în mod obligatoriu, indiferent de proportia în care este cerut ?

     " Nu s-ar înregistra o crestere a vânzarilor daca s-ar schimba locul de expunere a respectivelor articole ?

     " Articolele respective sunt cunoscute suficient de bine de consummator ?



     b) Stocul de etalare din sala de vânzare

     Stocul de etalare se impune a fi avut în vedere, în primul rând din necesitatea asigurarii unei suprafete minime pentru prezentarea asortimentului de marfuri, stiut fiind faptul ca exista un raport între numarul de exponate dintr-un anumit reper si posibilitatea realizarii unui volum optim al vânzarilor.

     Se admite, astfel, ca sunt necesare minim 2 sau 3 bucati din acelasi articol pentru ca acesta sa aiba sansa de a opri privirea unui client. Astfel spus, se poate presupune ca unei cresteri a linearului unui raion îi corespunde o crestere a volumului vânzarilor , însa aceasta crestere este limitata prin existenta a doua restrictii :

     " Un numar minim de bucati dintr-o anumita referinta care daca nu este atins, nu permite realizarea unei vânzari corespunzatoare ;

     " Un prag de saturatie, peste care, daca se trece, nu se va obtine o sporire a vânzarilor.

     Linearul este "lungimea de expunere" a produselor într-un magazin.



     c) Norma de încarcare pe mp suprafata de etalare trebuie sa fie rezultatul experimentarilor, luându-se în consideratie tipul si dimensiunile mobilierului utilizat, caracteristicile de prezentare comerciala a marfurilor (gabarit, ambalaj etc), formele de expunere pe mobilier.

     Posibilitatile de încarcare cu marfuri a mobilierului se afla în relatie directa cu înaltimea, latimea si adâncimea acestuia ( raft, stender etc.) cu distanta dintre polite (respectiv, bare) - elemente ce variaza de la o grupa de marfuri la alta.





     d) Raportul dintre suprafata de etalare si cea ocupata cu mobilier

     Are în vedere înaltimea purtatorilor de marfuri (rafturi, gondole, stendere, etc.), numarul si dimensiunea politelor, distantele minime dintre acestea.



     Se va urmari totodata :

     " Asigurarea unei lungimi optime a frontului de expunere (5-10 m) ;

     " Utilizarea la maximum a mobilierului de-a lungul peretilor pe înaltimi variind între 2 si 2,20 m ;

     " Folosirea în general a unui mobilier cu 4-5 niveluri (polite) de expunere.







     . Implantarea raioanelor si suprafata de vânzare a magazinului





      Prin operatiunea de implantare se urmareste amplasarea raioanelor, a mobilierului si a produselor astfel încât sa se asigure prezentarea unui stoc de marfuri echilibrat în raport cu cerintele clientelei, precum si usurarea alegerii de catre cumparatori a marfurilor expuse.

      Fundamentarea implantarii raioanelor implica elaborarea unui plan concret de aranjare spatiala a suprafetei de vânzare. Fiecare raion are importanta si un rol bine definit în utilizarea cu maximum de eficienta a suprafetei de vânzare a magazinului. În esenta, la elaborarea acestui plan se are în vedere gasirea celor mai adecvate solutii de utilizare intensive a spatiilor de vânzare, prin luarea în considerare a mai multi factori :



     Factori de influenta :

     " Natura si caracteristicile marfurilor expuse ;

     " Formele de vânzare practicate ;

     " Dimensiunile si forma suprafetei de vânzare ;

     " Obiceiurile de cumparare si preferintele consumatorilor ;

     " Conditiile de aprovizionare de la furnizori ;

     " Normativele de stoc si viteza de circulatie a marfurilor .







     Obiective urmarite:

     " Utilizarea rationala a întregii suprafete disponibile ;

     " Dirijarea circuitului clientului ;

     " Facilitatea cumparatorilor ;

     " Reducerea circuitelor si operatiilor de manipulare a marfurilor ;

     " Realizarea unui nivel minim al cheltuielilor de circulatie .

     În general, scopul compartimentarii pe raioane , este de a se crea un raport optim între suprafata raionului si volumul vânzarilor respective. În practica, se utilizeaza, în acest scop, regula care se bazeaza pe observatiile curente asupra fluxului cumparatorilor în magazine, potrivit carora acestia se opresc, în cea mai mare parte, în apropierea intrarii în magazine, evitând drumul pâna în partea opusa intrarii. Pe baza acestor obsevatii, regula cere ca suprafata magazinului sa fie împartita în patru parti egale : în prima patrime din vecinatatea intrarii urmeaza sa fie amplasate acele raioane care participa cu o cota globala de 40% în volumul vânzarilor, iar în celelate, în ordine, raioanele cu ponderi de 30%, 20% si 10% .

      Experienta comerciala din mai multe tari demonstreaza ca anumite raioane constituie punctele de atractie cele mai puternice ale unui magazin : raionul de fructe si legume din supermagazine, al raioanelor cu articole pentru femei din magazinele universale etc.

     În ceea ce priveste " implantarea în detaliu ", se va urmari sa se gaseasca amplasamente corespunzatoare diferitelor raioane, în functie de frecventa de cumparare a marfurilor.

      Un plan de implantare optim are ca scop localizarea produselor de cerere foarte mare într-o asemenea varianta încât clientii sa fie atrasi de fiecare dintre ele, traversând o întreaga sala de vânzare. Astfel., clientii au posibilitatea de a înmagazina vizual întregul linear de prezentare, de-a lungul caruia vor figura produsele curente si bineinteles, cele de impuls.

     Acest mod de rezolvare presupune trei faze successive de abordare a implantarii raioanelor :

     " Determinarea amplasamentelor raioanelor de foarte mare atractie, sustinuta de produsele de apel (cazul legumelor si fructelor sau a mezelurilor într-un supermagazin ) ;

     " Determinarea amplasamentelor marfurilor de cerere curenta ;

     " Determinarea amplasamentelor articolelor care fac obiectul cumparaturilor de impuls.

     Asadar, amplasarea marfurilor de cerere foarte mare sau curenta va trebui sa conduca la un drum dirijat al clientelei, pe cât posibil pe fiecare culoar de circulatie, în timp ce produsele care fac obiectul cumparaturilor de impuls se amplaseaza în functie fie de o complementaritate în utilizare, fie de viteza lor lenta de circulatie, care poate fi accelerata printr-o asezare în imediata vecinatate a unui loc atractiv.





     . Echipamentul de prezentare si vânzare a marfurilor



     Echipamentul comercial îndeplineste un rol important în activitatea unui magazin, contribuind la folosirea optima a suprafetei de vânzare, la etalarea unei cantitati cât mai mari de marfuri si la crearea conditiilor favorabile de munca pentru vânzatori.

     Raportat la cerintele comertului modern, se apreciaza ca durata de viata a echipamentului comercial variaza între 5 si 10 ani, depinzând de calitatea materialului si de frecventa consumatorilor în magazin. Evident, deteriorarea constituie primul criteriu de înlocuire a echipamentului unui magazin. Al doilea criteriu vizeaza functionalitatea echipamentului. Este vorba de asa-zisa " uzura morala", sub impactul careia diferitele tipuri de mobilier si utilaj nu mai corespund unei comercializari optime a marfurilor si nici normelor de rentabilitate si productivitate ale magazinului .

     Exemplul tipic, în aceasta privinta, îl constituie casele de marcat, care trebuie înlocuite nu numai datorita uzurii fizice, ci si faptului ca nu corespund cerintelor unei gestiuni moderne. Pe plan mondial, se apeleaza din ce în ce mai frecvent la aparatajul electronic, capabil sa înregistreze operatiunile comerciale si, concomitent, sa codifice informatiile pe benzi magnetice în vederea prelucrarii ulterioare.

      Dispunerea mobilierului în magazin trebuie sa asigure folosirea intensive a spatiilor comerciale, pe orizontala si verticala, în vederea obtinerii unui grad optim de ocupare cu mobilier si respectiv de încarcare a salii de vânzare cu marfuri. Exista o corelatie certa între marimea suprafetei de vânzare si dimensiunile maxime ale mobilierului de prezentare.

     Casele de marcat . În rândul utilajelor de baza ale salii de vânzare se cuprind si casele de marcat. Cumparatorii apreciaza buna functionare a magazinului si dupa felul în care se desfasoara încasarea contravalorii marfurilor. Numarul caselor de marcat în diferitele tipuri de magazine trebuie în asa fel stabilit încât sa asigure un proces nestânjenit de încasare si sa preîntâmpine aglomerarile. Amplasarea caselor de marcat se face astfel încât sa favorizeze utilizarea unei tehnologii comerciale moderne, eficiente. Realizarea acestui obiectiv implica respectarea anumitor cerinte, dintre care mentionam :

     " Asigurarea desfasurarii unei circulatii nestânjenite a clientilor, încât fluxul acestora sa nu se intersecteze în fata caselor de marcat;

     " Clientii vor fi îndrumati în asa fel încât toate casele sa fie solicitate în mod relativ uniform ;

     " Evitarea ajungerii în situatii de aglomerare ; supravegherea nestânjenita, de catre casiera, a unei parti din sala de vânzare ;

     " Gruparea într-un loc bine delimitat, în cazul vânzarii prin autoservire, a tuturor caselor de marcat ; exceptiile sunt posibile atunci când sala de vânzare are mai multe puncte de iesire.







     . Fluxul clientilor în sala de vânzare



      Fluxul clientilor este conturat de modul cum se amplaseaza mobilierul comercial (rafturile, gondolele, mesele etc.) . Mobilierul se amplaseza lânga pereti sau în centrul salii de vânzare si trebuie sa delimiteze culoarele pentru circulatie. Fluxul trebuie sa fie continuu, încât sa conduca clientii pe toate culoarele.

      Este recomandat ca magazinul sa aiba doua usi, ambele cu deschiderea spre strada ; de preferat ca pentru intrare si iesire sa existe usi distincte, desi la magazinele mici nu este posibil acest lucru. Latimea culoarelor este de circa 2m si ea trebuie pastrata constanta. Se prevad spatii de stationare în dreptul caselor de marcat si a raioanelor mai solicitate.















     . Etalarea marfurilor în magazine



      Indiferent daca sunt produse alimentare sau nealimentare trebuie respectate urmatoarele principii :

     " Produsele trebuie sa fie dezirabile :

     " Aceasta presupune ca pretul, prezentarea si conditionarea produsului sa raspunda motivatiilor pentru care clientii se adreseaza magazinului.

     " Produsele trebuie sa fie liber oferite :

     " Scopul de a lupta contra obstacolelor care pot sa "ascunda" produsele, de a transfera stocurile de marfuri în sala de vânzare, la îndemâna si la vederea clientului.

     " Produsele trebuie sa fie lesnicios accesibile.

     Etalarea marfurilor pe rafturi trebuie sa asigure senzatia de abundenta si de varietate a ofertei. Marfurile se rotesc pe rafturi pentru ca ele sa fie decoperite de clienti. Produsele ieftine se expun printre cele scumpe si la toate trebuie specificat pretul.

     Locul de expunere se gaseste în urma unor încercari repetate prin care se studiaza impactul lor asupra clientilor. Marfurile care se vând mai greu se aduc la primele raioane, deoarece clientii sunt mai atenti la intrare. Marfurile care se vând mai repede se expun lânga usile de la depozit, dar si printre cele cu circulatie lenta.

     Produsele se expun grupat. Modul de grupare poate fi diferit. De exemplu, se poate face grupare dupa tipul produselor ( conserve), procesul tehnologic ( bauturile alcoolice), destinatie ( barbati, femei, copii). Etalarea depinde de produse : pe rafturi ( conservele), în vitrine frigorifice (produsele perisabile) etc.Produsele existente în suprafata de vânzare trebuie sa prezinte pretul lor.

     Amenajarea vitrinelor trebuie sa se faca astfel încât :

     " sa puna în valoare articolul ;

     " sa formeze dorinta de cumparare ;

     " sa furnizeze informatii despre utilizare ;

     " nu se expun multe marfuri în vitrina ;

     " fiecare produs trebuie sa constituie un punct de atractie ;

     " vitrina trebuie sa se schimbe cât mai des ;

     " trebuie mentinuta o curatenie perfecta în vitrina.





     . Locul si rolul proceselor secundare în sistemul tehnologic al depozitului



     Depozitul este un spatiu în care se stocheaza marfurile. El poate apartine producatorului (magaziile de produse finite, depozitele de materii prime), unui angrosist (depozite intermediare din care se fac repartitii), unui detailist (un depozit central din care este alimentat depozitul magazinului) sau unui agent comercial.

      Depozitele pot fi în proprietatea comerciantilor sau pot fi închiriate.

      Principalele tipuri de depozite sunt:

     a) depozite de colectare - în ele se depun loturi mici pentru a se forma loturi mari pentru expeditie ;

     b) depozite de repartizare - acumuleaza loturi mari pentru a se livra loturi mici ;

     c) depozite de pastrare - sunt necesare când productia nu are acelasi ritm cu cererea (ex. legumele) ;

     d) depozite de tranzit - permit schimbarea mijlocului de transport (exista în gari sau porturi) .

     În functie de specializarea pe care o au, depozitele pot fi:

     a) depozite strict specializate - se amenajeaza pentru pastrarea produselor ce necesita conditii speciale (ex. sare, cartofi, etc.) ;

     b) depozite specializate - sunt organizate pentru grupe de marfuricare au nevoie de aceleasi conditii de pastrare (confectii, cosmetice, etc.) ;

     c) depozite combinate - sunt destinate pentru mai multe tipuri de marfuri (textile, încaltaminte, etc.) ;

     d) depozite generale - pentru categorii de produse (alimentele);

     e) depozite mixte - pentru a putea stoca mai multe categorii de produse.



     În functie de orientarea lor, depozitele sunt :

     a) depozite orientate spre productie - amplasate astfel încât sa colecteze marfurile de la mai multi producatori;

     b) depozite orientate spre clienti - amplasate astfel încât sa alimenteze mai multe puncte de servire.









     . Locul de amplasare al depozitului se alege în functie de:

     " gradul de dezvoltare al retelei de transport.

     " operatiile suplimentare ce trebuie efectuate asupra produselor (conservare, ambalare)

     " durata timpului de depozitare (de la câteva zile la câteva luni)

     " de caracterul cererii (uniforma sau neuniforma)

     " de momentele aprovizionarii (ritmic sezonier)

     " de particularitatile geografice

     " de costurile transportului si depozitarii.



     . Amenajarea depozitului este în functie de:

     " constructia sa: suprafata, înaltime,

     " specificul produselor:conditii de temperatura, umiditate modalitati de întretinere a produselor;

     " modul de ambalare: fiecare ambalaj asigura o anumita protectie, are forme diferite, necesita alte mijloace de manipulare si alte modalitati de stocare.



     . Operatiile ce se executa în depozite sunt:

     " primirea produselor: descarcare, manipulare, receptie cantitativa si tehnica,

     " depoziterea: pastrarea si conservarea,

     " comisionarea (formarea noilor loturi comandate): necesita fractionarea, ambalarea si etichetarea marfurilor,

     " expeditia: încarcare, transport, gestiunea documentelor utilizate.



     Toate aceste operatiuni se pot desfasura în spatii distincte sau în perimetrul aceleiasi suprafete, în functie de:

     " dimensiunile depozitului;

     " marimea si structura asortimentului de marfuri;

     " proprietatile naturale si tehnice ale produselor;

     " frecventa de aprovizionare;

     " echipamentele tehnice necesare;

     " sistemul de preluare a ambalajelor goale.





     Fluxul marfurilor si ambalajelor cuprinde toate circuitele conduse dupa anumite reguli, precum si stationarile dorite sau nedorite ale marfurilor si ambalajelor. Rationalizarea acestui flux presupune respectarea unor conditii:

     " reducerea numarului de circuite ale fluxurilor de marfuri;

     " ordonarea logica a diferitelor parti componente ale fluxului;

     " evitarea intersectarii fluxului de marfuri si ambalaje cu cel al clientilor.



      Depozitarea marfurilor: pastrarea marfurilor în afara spatiilor de vânzare - cu scopul de a le pune la dispozitia clientelei, la un moment dat, pentru o vânzare continua - presupune existenta unui spatiu de depozitare, a carui marime este conditionata de:

     " numarul si suprafata raioanelor de vânzare;

     " specificul marfurilor în functie de frecventa si structura aprovizionarilor.

     . Organizarea interioara a depozitului trebuie sa respecte o serie de reguli:

     a) mentinerea ordinei si sigurantei de pastrare a marfurilor;

     b) identificarea cu usurinta a fiecarui articol;

     c) accesul facil la fiecare articol fara a deplasa alte produse;

     d) preluarea marfurilor din depozit dupa principiul "primul intrat, primul iesit".

     Stocarea în depozit se face în functie de viteza de circulatie a produselor depozitate. Produsele depozitate pentru un timp scurt sunt stocate în apropierea culoarului principal de circulatie, cele care sunt stocate pentru mult timp sunt asezate în zonele mai îndepartate.









     Culoar









     Zona I - se stocheaza marfuri care au o viteza mare de circulatie

     Zona II - se stocheaza marfuri care au

o circulatie lenta

     Zona III - se pastreaza stocurile de

rezerva









     . Ca tehnici de depozitare pot fi:

     a) depozitarea pe sol;

     b) depozitarea pe rafturi.

     Depozitarea pe sol - produsul depozitat va fi asezat nemijlocit pe podea si daca ambalajul prin capacitatea si stabilitatea lui, permite suprapuneri, acestea se fac pâna la o anumita înaltime, corespunzatoare conditiilor tehnice ale muncii:

     " înaltimea maxima pâna la care pot fi preluate manual în conditii de siguranta este de 1,60 m;

     " înaltimea maxima de ridicare normala este de 1,40 m;

     " înaltimea maxima atinsa cu o mâna este de 2 m.

     Depozitarea pe rafturi - se pot folosi rafturi simple, stivuirea cu rame, palete, dulapuri cu sertare.



      . Ambalajele goale în care au fost primite marfurile (cutii, sticle, lazi, etc.) se împart în:

     " ambalaje goale cu obligatia de a fi restituite (palete, recipienti, alte feluri de ambalaje de transport),

     " ambalaje refolosibile (sticle, borcane)

     " ambalaje nerestituibile, dar care pot fi vaolrificate.

      Cât priveste preluarea de catre magazin a ambalajelor refolosibile, în practica exista diferite variante de organizare a acestei operatii:

     " ambalajul gol va fi predat la casa în schimbul cumpararii altui produs,

     " clientul preda sticlele primind în schimbul lor bani,

     " predarea ambalajelor se face într-un alt loc, organizat special.

      Necesarul de suprafata destinat depozitarii ambalajelor goale depinde de:

     " numarul unitatilor livrate;

     " timpul de asteptare al ambalajului gol;

     " volumul ambalajelor;

     " posibilitatile de stivuire a ambalajelor.













     . Echipamentele folosite în depozit sunt:

     " pentru stivuire - paleti, recipiente, rafturi, containere;

     " pentru conservare - frigidere, camere frigorifice, instalatii de aerisire;

     " pentru manipulare - masini de ridicat, manipulatoare;

     " pentru transport - electrocar, motostivuitor, etc.

     Munca în depozit trebuie mecanizata si chiar informatizata.

     Mecanizarea este necesara pentru ca se ridica si se manipuleaza cantitati mari de produse. Acest lucru nu depinde numai de dotarea depozitului, ci de întreg sistemul logistic (modul cum producatorul trimite marfurile, modul cum clientii doresc marfurile).

     Folosirea de paleti si de containere usureaza mecanizarea muncii. Informatizarea este necesara pentru evidenta produselor, regasirea lor, optimizarea stocurilor si a transportului.

     În depozite este important sa se respecte normele de protectie a muncii. Specificul muncii, nivelul mai scazut de calificare al muncitorilor face ca un procent mare de accidente sa aiba loc în depozite.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Marketing

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.