Tehnologia de producere a conductelor de canalizare
7x puncte
categorie: Diverse
nota: 8.95
nivel: Facultate
Măcinarea șamotei se poate de efectuat fără sau cu apă. Cel mai răspândit utilaj pentru măcinarea șamotei este moara cu bile cu lucru continuu.
La măcinarea umedă( în moare cu bile periodice) se obține un grad de finețe destul de înalt și mestecarea bună a componentelor masei, dar productivitatea este mai joasă. Măcinarea umedă se folosește foarte rar.
Materiale analogice cu[...]
DOWNLOAD REFERAT
La măcinarea umedă( în moare cu bile periodice) se obține un grad de finețe destul de înalt și mestecarea bună a componentelor masei, dar productivitatea este mai joasă. Măcinarea umedă se folosește foarte rar.
Materiale analogice cu[...]
Preview referat: Tehnologia de producere a conductelor de canalizare
Măcinarea șamotei se poate de efectuat fără sau cu apă. Cel mai răspândit utilaj pentru măcinarea șamotei este moara cu bile cu lucru continuu.La măcinarea umedă( în moare cu bile periodice) se obține un grad de finețe destul de înalt și mestecarea bună a componentelor masei, dar productivitatea este mai joasă. Măcinarea umedă se folosește foarte rar.
Materiale analogice cu șamota sunt caolinul ars și argila dehidratată.
Caolinul ars se pregătește analogic șamotei cu adăugarea unei cantități de argila refractară.
Argila dehidratată se arde la temperaturi mai mari decât temperatura de dehidratare(700 - 800°C).
Prelucrarea materiei prime
Materia primă pentru confecționarea conductelor de canalizare se prelucrează prin metoda uscată. La pregătirea prafurilor argiloase prin metoda semiuscată, argila se supune măcinării brute, uscării, măcinării fine, ciuruirii și umezirii.
•Măcinarea brută
Argila adusă din carieră trebuie să fie măcinată brut. Aceasta se petrece în strunguri. Strungurile lucrează bine cu argilele cu umiditate nu prea înaltă, care nu conțin materii pietroase. Din cauza aceasta la uzinele ceramice ele se folosesc de obicei pentru măcinarea argilelor refractare.
•Uscarea argilei
Pentru măcinarea de mai departe a argilei ea trebu să fie uscată. Argila se usucă în tobe de uscare. Argila și gaze se mișcă într-o direcție, deoarece în caz contrar apare pericol de supraîncălzirea argilei, dehidratarea parțială a ei și pierderea proprietăților plastifiante. Temperatura gazelor care întră în toba de uscare este egală cu 600 - 800°C.
Cu micșorarea ei scade productivitatea tobei de uscare. Majorarea temperaturii este neeficientă din punct de vedere tehnologic: se dehidratează fracțiile fine și mai repede iese din funcția secția de întrare a tobei de uscare. Temperatura gazelor de ieșire este de 110 - 120°C. Majorarea bruscă acestei temperaturi înseamnă că argila este prea mult uscată. Temperatura argilei descărcate din toba este 60 - 80°C. Umiditatea definitivă a argilei depinde de la mărimea bucăților.
În timpul trecerii argilei prin tobă se schimbă componența granulometrică a ei.
Fracțiile fine, uscîndu-se rapid, se macină până la praf, dar bucăți mari se aburează și se unesc în bucăți încă mai mari. Aceasta constituie neuniformitatea umidității argilei uscate. Aceasta complică lucru utilajului de măcinare. Majorarea umidității argilei uscate se poate de obținut prin instalarea în tobe de uscat perdelei din lanțuguri, care parțial macină argila și contribuie la condiții mai favorabile pentru uscarea. Tobe de uscare sunt foarte răspândite, deoarece lucrează foarte sigur.
Umiditatea argilei după uscarea este 9 – 11%.
•Măcinarea fină
Argila uscată se supune unei măcinări cu scopul obținerii prafului cu o anumită componență granulometrică. Pentru măcinarea argilei se folosesc dezintegratoare cu panere.
Dezintegratoare cu panere lucrează bine cu argila cu umiditate mai mică de 10%. La umiditate mai mare argila se lipește de degetele dezintegratorului. În prezența materialelor pietroase degetele se uzează foarte repede, și ele trebuie schimbate peste 200 – 300 ore de lucru.
« mai multe referate din Diverse
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
