Tehnici de cercetare sociologica

2x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.35

nivel: Liceu

Așa cum preciza C. Wright Mills (1916 – 1962), ei au încercat sa raspunda la trei grupe de întrebari, și anume:

„Care este structura acestei societați particulare ca întreg? Cum difera ea de alte orânduiri sociale?Care este, în interiorul societații, semnificația fiecarei trasaturi particulare pentru continuitatea ei și pentrutransformarea ei?” (Mills, 1959/1975, [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Tehnici de cercetare sociologica

Așa cum preciza C. Wright Mills (1916 – 1962), ei au încercat sa raspunda la trei grupe de întrebari, și anume:

„Care este structura acestei societați particulare ca întreg? Cum difera ea de alte orânduiri sociale?Care este, în interiorul societații, semnificația fiecarei trasaturi particulare pentru continuitatea ei și pentrutransformarea ei?” (Mills, 1959/1975, 35).

Promotorul sociologiei contestatare din America anilor 1950–1960 remarca faptul ca sociologia se preocupa în primul rând de „interrelațiile și interdependențele componentelor societații, precum clasele sociale, formele fundamentale ale muncii, forțele de socializare majore (structura familiei, educația, organizațiile sociale), regulile și formele controlului social care organizeaza o societate” (Baker,1988, 6). Cel de-al doilea grup de probleme care au stat și ramân în atenția sociologiei îl constituie întrebarile de tipul: „Ce loc ocupa aceasta societate în istoria omenirii?

Ce mecanisme duc la schimbarea ei? Care este locul acesteia în dezvoltarea umanitații în ansamblul ei și care este semnificația ei pentru aceasta dezvoltare? Care sunt influențele pe care le sufera și pe care le exercita aspectele studiate în cadrul perioadei istorice în care se manifesta? și, în ce privește aceasta perioada, care sunt trasaturile ei esențiale? Prin ce se deosebește ea de alte perioade? Care sunt modurile ei caracteristice de faurire a istoriei?” (Mills,1959/1975, 35).
Daca primul grupaj de întrebari viza structura sociala, acest al doilea grupaj are în vedere schimbarea sociala.Sociologii încearca sa înțeleaga și sa explice științific schimbarile din societate de-a lungul istoriei: schimbarile din structura familiei, modificarea formelor de socializare, transformarea muncii, deplasarea centrului de greutate a vieții sociale spre organizațiile formale etc.

În fine, al treilea grup de întrebari se concentreaza asupra studiului personalitații și a raporturilor individ-societate: „Ce tipuri de barbați și femei predomina în aceasta societate și în aceasta perioada? și ce tipuri vor predomina în viitor? Cum sunt ele selectate și formate, emancipate și reprimate, senzibilizate și opacizate? Ce tipuri de natura umana se reveleaza în conduita și caracter în aceasta societate, în aceasta
perioada? și ce semnificație are pentru natura umana fiecare dintre trasaturile societații pe care le examinam?” (Mills,1959/1975, 35-35).

TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICA

Cele trei grupuri de întrebari identificate de C. Wright Mills în opera marilor sociologi, indiferent de problemele specifice pe care le-au abordat, reflecta concepția autorului despre obiectul sociologiei ca studiu al influențelor reciproce dintre om și societate, dintre biografie și istorie.
Imaginația sociologica permite înțelegerea relaților dintre istorie și biografie, pornind de la premisa ca fiecare individ își traiește biografia într-o perioada istorica determinata, contribuind la configurarea societații și fiind, în același timp, un produs al societații.

Întrebarile care și le-au pus și le pun în continuare analiștii sociali îi framânta și pe oameni obișnuiți, fara o imaginație sociologica educata, sistematica. Cine nu s-a întrebat dupa evenimentele din decembrie 1989: ce societate edificam? Prin ce se diferențiaza aceasta de societatea totalitara de care ne-am desparțit? Cum influențeaza economia de piața asigurarea drepturilor omului? Oamenii se întreaba: de ce a crescut exploziv infracționalitatea? De ce au scazut producția și nivelul de trai? Care sunt cauzele extinderii ca o plaga a corupției? Ce fel de oameni sunt cei care și-au schimbat instantaneu convingerile politice declarate? Prin ce se caracterizeaza întreprinzatorul ca tip uman impus de societatea în tranzație de la totalitarism la democrație? Cum se exercita justiția sociala în perioada de tranziție postcomunista?

Neavând calitatea spirituala a imaginației sociologice, „forma cea mai fertila a conștiinței de sine”,
oamenii necultivați sociologic nu reușesc sa vada legatura inseparabila dintre viața individului și istoria societații, nu înțeleg seismele sociale, evoluția sociala rapida și faptul ca vechile norme și valori nu îi mai pot orienta într-o lume a concurenței și confliectelor.

Este scopul cercetarii din domeniul științelor sociale comportamentale de a explica necazurile personale și conflictele sociale, de a propune modalitați de depașire a neliniștei, anxietații, panicii sau indiferenței și apatiei. „Epoca noastra este cea a neliniștei și a indiferenței” – spunea C. Wright Mills în
urma cu mai mult de patru decenii. Aceasta caracterizare este de o mare actualitate pentru societatea romîneasca de azi. De aceea cercetarea socioumana trebuie sa evidențieze care sunt valorile amenințate și cine le amenința; ea trebuie sa contribuie la depașirea „necazurilor personale generate de mediu” și la soluționarea „conflictelor publice ale structurii sociale”.

Cunoașterea comuna: caracteristici

Traind în societate, fiecare individ își însușește în cursul existenței sale o suma de cunoștințe despre traiul laolalta al oamenilor. Aceste cunoștințe se bazeaza pe experiența directa a indivizilor. Este ceea ce numim „cunoașterea comuna” (sau „spontana”, „cotidiana”, „la nivelul simțului comun”, „la nivelul bunului simț”).

Cunoașterea comuna „nu este altceva decât însusirea de catre agentul cunoscator a unei informații legate nemijlocit de condițiile praxiologice în care acționeaza” (Popa, 1972, 29). În activitatea lor practica oamenii, ca agenți cunoscatori individuali sau colectivi, utilizeaza cunoștințele dobândite anterior, transmise cu ajutorul limbajului natural de la o generație la alta în procesul socializarii. Structura și configurația activitaților practice contemporane, modul de raportare la mediul natural și social, sistemul de valori, orizontul cunoștințelor anterioare alcatuiesc – așa cum preciza Cornel Popa – ”situația praxiologica determinata” în care se realizeaza actul cunoașterii. Serge Moscovici și Milles Hewstone (1983) definesc simțul comun ca pe un „corpus de cunoștințe fondat pe tradițiile împartașite și îmbogațite de mii de observații și experiențe sancționate de practica” (apud Fischer, 1990, 56).

Simțul comun, la care apelam cu toții pentru a explica ceea ce se întîmpla și pentru a prevedea ce se va întîmpla, se deruleaza în doua etape. În prima etapa, în mod spontan, ne facem o idee despre evenimentele trecute. Este o imagine imprecisa produsa de mecanisme psihice necontrolate rațional. Simțul comun se bazeaza pe metode informale. Se vorbește astfel despre intuiția excepționala a unor persoane ca ceva dat, înnascut. Astfel de persoane „simt”, intuiesc, daca cineva spune adevarul sau nu.

Daca sunt întrebate, însa, nu pot spune cum au procedat, ce argumente au avut în vedere etc. Alte persoane sunt capabile sa „diagnosticheze” dintr-o privire starea de spirit a celor cu care vin în contact. Se vorbește astfel despre proverbiala „intuiție feminina”. Cea de-a doua etapa în cunoașterea la nivelul simțului comun consta în extrapolarea explicațiilor de la situațiile trecute la cele prezente sau viitoare.
Evident, aceasta extrapolare nu se face în termeni de probabilitate, ci într-o modalitate mecanicista de transpunere a explicațiilor de la o situație la alta. Dupa modul de dobândire a cunoștințelor, simțul comun are doua forme esențiale: simț comun de prima mâna și simț comun de mâna a doua (Moscovici și Hewstone, 1983). Simțul comun de prima mâna reprezinta ansamblul cunoștințelor spontane fondate pe experiența directa a agenților cunoscatori.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles