Sursele frazeologiei romanesti

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.81

nivel: Liceu

Nu este insa foarte usor sa facem distinctie intre ceea ce a aparut pe tern romanesc in mod independent de alte limbi si ceea ce este imprumutat sau imitat dupa modele straine.
Locutiuni precum a-si aduce aminte, a baga de seama, a trage pe sfoara, a bate apa in piua, a umbla cu ocaua mica, a se strange funia la par sunt formate pe teren romanesc, ele fiind puse in legatura cu variate dome[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Sursele frazeologiei romanesti

Nu este insa foarte usor sa facem distinctie intre ceea ce a aparut pe tern romanesc in mod independent de alte limbi si ceea ce este imprumutat sau imitat dupa modele straine.
Locutiuni precum a-si aduce aminte, a baga de seama, a trage pe sfoara, a bate apa in piua, a umbla cu ocaua mica, a se strange funia la par sunt formate pe teren romanesc, ele fiind puse in legatura cu variate domenii de activitate: agricultura, pastorit, comert etc. Alte unitati frazeologice au la baza o metafora (culta sau populara): aurul negru (carbunele si petrolul ca sursa de energie), braul cerului (curcubeul), ferestrele sufletului (ochii), corabia desertului (camila), poalele muntelui (baza muntelui).

Daca, intr-un anumit context, se acorda sens figurat unei imbinari lexicale libere, ea poate deveni, prin repetare, unitate frazeologica. Astfel, daca spunem despre cineva ca se spala cu apa de ploaie sau ca apa de ploaie nu este buna de baut, suntem in sfera asociatiilor libere de cuvinte. Cand spunem insa ca un medicament este apa de ploaie, folosim aceeasi imbinare lexicala, insa ea are caracter frazeologic. In functie de context si de prezenta sau absenta expresivitatii, au un dublu statut si: a scapa trenul, cusut cu ata alba, batut in cap etc. Alte exemple de imbinari libere de cuvinte care au devenit unitati frazeologice sunt: a da ortul popii, a da sfaturi, a da roade, a da (arama) pe fata, a da zor etc.

Alaturi de unitatile frazeologice aparute prin sudarea unor imbinari libere de cuvinte, exista multe altele care se explica prin imprumuturi din alte limbi, in special din franceza. Uneori, imprumutul a vizat o intreaga familie frazeologica ai carei membri sunt constituiti, de obicei, dintr-un substantiv determinat si un adjectiv determinativ: placa comemorativa, placa dentara, placa fotografica, placa turnanta, placa de fundatie, placa de beton-armat, scleroza in placi. Spre deosebire de cele care au fost perfect asimilate, exista si imprumuturi care au inca statutul unor "corpi straini", numite frantuzisme frazeologice: a la legere, avant la lettre, comme ci comme ca, mise en scene, parti pris, tete a tete.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles