Surse de apa

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.80

nivel: Facultate

Dunarea este cel mai important fluviu international din Europa , pe care o strabate de la vest la est , din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. Laintrare in tara noastra are un debit mediu de 5960 , datorita in buna parte aportului afluentilor mari pe care ii aduna in zona de convergenta hidrografica din apropiere de Belgrad (Drava , Tisa , Sava , Morava) care-i dubleaza debitul. Pe teritoriu[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Surse de apa

Dunarea este cel mai important fluviu international din Europa , pe care o strabate de la vest la est , din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. Laintrare in tara noastra are un debit mediu de 5960 , datorita in buna parte aportului afluentilor mari pe care ii aduna in zona de convergenta hidrografica din apropiere de Belgrad (Drava , Tisa , Sava , Morava) care-i dubleaza debitul. Pe teritoriul tari noastre, Dunarea parcurge 1 075 km si aduna o mare cantitate de ape, astfel ca la Patlageaca , inainte ca fluviul sa se desparta in bratele ce alcauiesc , deltasi sa-sirasfire apele pe numeroase grale , debitul mediu ajunge la 6 470m3/s egal cu cel al Volgai.

Pe teritoriul romanesc , Dunarea cuprinde patru sectoare cu caractere diferite. Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in calea navigatiei (stanci, curenti in vartej) a fost pus in valoare prin crearea marelui baraj de la Portilede Fier , unul dinte cele mai mari sisteme hidroenergetice si de navigatie ( cu duble ecluze) din Europa. Sectorul Portile de Fier Calarasi, unde fluviul curge intr-o singura albie (doar cateva mari ostroave) Dispune de adancimi ce asigura un pescaj minim de 2m ( la ape mici).

Sectorul Calarasi-Braila se caracterizeaza prin despartirea fluviului in doua brate ce inchid in interior doua incinte,pe vremuri cu mlastini , lacuri si paduri, in prezent indiguite,drenatesi cultivate agricol . In aval de Braila este Dunarea maritima, cu adancimi mai mari, ceea ce asigura circulatia navelor maritime (peste 7 m pescaj). Navigatia in sectorul Deltei se face cu deosebire de la varsarea in mare formand (bara) de la Sulina.

(1) RAURI
a) Grupa de vest , avand colector Tisa , cuprinde Viseul si Iza, principalelerauri ale Maramuresului , Somesul, cea mai mare apa a Transilvaniei de nord, cre se alimenteaza atat din Carpati Orientali prin Somesul Mare, cat si din Muntii Apuseni prin Somesul Mic unite la Dej: cand ajunge in campie, pe la Satu Mare are un debit bogat care-i fixeaza locul al IV-lea intre raurile marii. Din Muntii Apuseni spre granita de vest curg Barcanuk si cele trei Crisuri: Crisul repede ce trece, prin Oradea , Crisul Negru care dreneaza Depresiunea Beiusului si Crisul Alb ce strabate zona miniera de la Brad si apoi depresiunea Zarandului.

Ca volum de ape purtate sunt can egale. Cel mai mare rau al transilvaniei este insa Muresul, care izvoraste din Carpatii Orientali , de unde primeste si doi afluenti principali (Tarnavele) dar se alimenteaza si din Muntii Apuseni prin Aries si Ampoi , iar din Carpatii Meridionali prin Sebes si Strei. Ultimul afluent al Tisei este Bega care trece prin Timisoara .

Este canalizat si navigabil.
b) Grupa de sud , cuprinde afluentii directii ai Dunarii. Raurile mai mari sunt: Timisul , principalul rau al Banatului , Barzava , Carasul, Nera , Cerna care se varsa in Dunare in dreptul localitatii Orosva , Jiul , care strabate cele doua principale bazine carbonifere ale tarii ( cel de huila de la petrosani si cel de lignit de la Rovinari-Motru) si zona industriala a Craiovei.

El are doi afluenti mari Motrul si Gilotul . Oltul , cu un traseu complex , ferastruieste mai multe defilee in muntii ( Tusnad , Racos, Turnu Rosu , Cozia). In lungul sau se afla o salba de lacuri de acumulare si hidrocentrale de circa 1000 MW forta instalata, iar cursul sau inferior urmeaza sa devina navigabil. Din Muntii Fagarasului , Argesul isi aduna principalii sai afluenti , reuniti in manuchi aproape de Pitesti, in amonte de care se insira un mare sistem de lacuri si hidrocentrale.

A doua mare confluenta este la sud de Bucuresti, unde primeste Neajlovul si dambovita lucrarile ce se executa in aval de Bucuresti vor face navigabil cursul inferior al Dambovitei : Ialomita , cu izvoarele in Muntii Bucegi , tranverseaza Campia Romana de la vest la est , inclusiv partea mai secetoasa. Baraganul , unde apele ei sunt folosite la irigatii scazand astfel ca debit spre varsare. Principalul sau afluent este Prahova.

c) Grupa estica , cuprinde doua rauri principale : Siretul, cel mai mare ca debit mediu dintre raurile tarii (222 m3/s) si Prutul, care , desi mai lung , are ape putine. Siretul aduna toate apele de pe versanul estic al Carpatilor Orientali ( Suceava, Moldova , bistrita , cel mai mare dintre afluenti , Trotusul . Prutul are afluenti mici si regim de scurgere foarte variabil , de unde necesitatea construirii lacului de acumulare de la Stanca, langa Stefanesti , pentrru alimentari cu apa si regularizarea cursului

d) Grupa raurilor dobrogene , cuprinde rauri putin si scurte cu debite scazute in cea mai mare parte a anului. Mai importante sunt Telita, Taita si Casimcea , care se varsa in lacurile din lungul tarmului Marii Negre. In vestul Dobrogei sunt unele rauri mici care se varsa in Dunare. Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, consecinta a continentalismului climatic. La mari ploi torentiale , unele rauri au produs inundatii ca acele ale Siretului din 1991 . Indiguirile facute in natura in mare parte acest pericol protejand terenurile din vecinatate.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles