Sugestopedia, metoda holistica de superinvatare

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.20

nivel: Facultate

     Sugestopedia este:

     - Un mod usor, rapid si nestresant de a īnvata, care stimuleaza rezervele intelectuale (mobilizīnd pīna la 90% din potentialul creierului) si dezvolta abilitatile mintale, īn primul rīnd capacitatea memorarii semifotografice.

     - O metoda holistica ce valorifica somaticul si psihicul; constientul si inconstientul; emisfera cerebrala dre[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Sugestopedia, metoda holistica de superinvatare

     Sugestopedia este:

     - Un mod usor, rapid si nestresant de a īnvata, care stimuleaza rezervele intelectuale (mobilizīnd pīna la 90% din potentialul creierului) si dezvolta abilitatile mintale, īn primul rīnd capacitatea memorarii semifotografice.

     - O metoda holistica ce valorifica somaticul si psihicul; constientul si inconstientul; emisfera cerebrala dreapta si cea stīnga; factorul rational si cel emotional.

     - O metoda īn care oferta de informatie, intonatia, muzica, respiratia si ritmurile organice sīnt sincronizate astfel īncīt constientul se racordeaza la inconstient, accedīnd la banca lui de date.

     - O metoda utila pentru orice vīrsta, nivel intelectual sau profesie, pe care o putem utiliza īn cadru institutional sau acasa, pe cont propriu.





     Sugestopedia o metoda prin care inveti usor si uiti greu...

     Sugestopedia ca metoda de īnvatare extrem de rapida si temeinica a fost elaborata de medicul si psihiatrul bulgar Gh. Lozanov, īn Institutul de Sugestologie din Sofia, primele experiente debutīnd īn 1 960. Ea permite asimilarea de material factual (informatii statice si descriptive: cuvinte, expresii, cifre, date, formule, dar si sisteme largi de idei) din orice domeniu. In zeci de scoli de masa din Bulgaria elevii īnvata īn numai doua luni materia unui an scolar, clasele realizīnd spectaculoase "accelerari ale studiilor". In fosta Uniune Sovietica centrele de sugestopedie sīnt un fapt curent: programele de īnvatare a limbilor straine, care folosesc īn special manualele redactate de Alexo Novacov muzician, actor si profesor, sīnt parcurse īn trei luni, patru ore pe zi, timp īn care cursantii asimileaza 6 000 unitati lexicale si structuri lingvistice, ceea ce reprezinta dublul fondului activ al unei limbi.



     Īn 1969, ziarul Pravda afirma ca "este posibila īnvatarea unei limbi straine īntr-o luna". Un savant japonez anunta ca "Am īnvatat engleza īn 7 zile; franceza īn 15". Īnsusi Lozanov raporteaza ca unii subiecti pot asimila 3 000 de cuvinte pe zi (sa nu uitam ca fondul activ al vocabularului unei limbi este de 2 500 3 000 cuvinte), eficienta īnvatarii crescīnd de 5-50 de ori. Centrele de sugestopedie din Berlin si Leipzig au constatat o memorie de durata de peste 90%, cifra pe care o sustin rezultatele lui Lozanov: retine rea materialului este īn proportie de 88% dupa 6 luni si 57% dupa 22 luni. Or, dupa o īnvatare obisnuita, lucrurile stau cu totul alt fel: dupa 6 luni persoana retine 60% din tezele principale, 36% din unitatile logice si 21,5% din materialul textual, pentru ca din materialul pregatit pentru examene sa se prezinte la apel doar 20% dupa numai 15 luni!



     Sugestopedia īn lume

     Se pare ca Zeitgeist-ul ultimelor decenii este marcat de deschiderea culturii occidentale, prin excelenta stiintifica, materialista si pozitivista, spre filozofia si experienta orientala traditionala. Dincolo de amatorismul profanilor atrasi de senzational sau capatuiala, tot mai multi oameni de stiinta au cunozitatea sa verifice intuitiile anticilor chinezi, indieni, japonezi, greci sau egipteni prin experimente riguros controlate sau sa le confrunte cu teorii stiintifice deja validate, dupa care le īncorporeaza īn propriile constructe. Asa se face ca īn ultimii 30 de ani au proliferat īn lume diferite metode de superīnvatare si hipermnezie, hranite din surse relativ comune si bazīndu-se pe principii similare, daca nu identice. Actualmente, sugestopedia si diferite sisteme derivate se practica pretutindeni: īn tarile fostei Uniuni Sovietice, sugestopedia se utilizeaza īn diferite centre specializate, īn universitati (numai īn Universitatea din Novosibirsk ea este folosita anual de 10 000 de studenti), īn Institutul Pedagogic de Limbi Straine din Moscova, īn armata sau de catre publicul larg (Studioul "Mosfilm" a realizat chiar un film didactic).



     Dar harta sugestopediei este mult mai vasta: īn SUA exista institute si fundatii speciale, conferinte anuale (continuīnd traditia deschisa de prima Conferinta intemationala de sugestopedie, Varna, 1971), publicatii si actiuni de diseminare a metodei īn īnvatamīnt, afaceri, armata, public.



     Inspirate de asemenea de alte sisteme holistice, cum este psihosinteza psihiatrului italian Roberto Assagioli, sau antropozofia lui Rudolf Steiner, institutele, metodele sau autorii europeni care fac sugestopedie / īnvatare accelerata / īnvatare rapida / superīnvatare / educatie holistica / metoda Lozanov mai pot fi identificati īn pedagogia autogenica a lui Friedrich Doncet (Germania), īn metoda lui Alfred Tomatis sau a lui Jean Coureau (Franta), īn sistemul lui Jacques de Coulon (Elvetia) sau chiar īn programul de tehnici autogene elaborat de sovieticul A.G. Odesski (1971).



     Fosta URSS exporta metoda īn Africa; Ungaria si R.D. Germana cunosteau īnainte de revolutie o sugestopedie relativ autentica, iar Canada īnregistrase initial un esec rasuna tor īn urma aplicarii unei formule "dupa ureche" de sugestopedie. Īn Romānia, sugestopedia, pe care o aplica o lume īntreaga, este practic necunoscuta.



     Sursele sugestopediei

     Sugestopedia distileaza elemente din raja yoga, muzica, īnvatare īn somn, achizitii ale fiziologiei si psihologiei contemporane, hipnoza, autogenie, parapsihologie, drama.

     Gh. Lozanov a studiat yoga mintala (rajas īn India si a practicat-o sistematic timp de 20 de ani. De aici a preluat antrenamentul īn concentrare, vizualizare, hipermnezie foto grafica si tehnica respiratiei ritmice (prana yama, din tehnicile orientale de meditatie). Parapsihologia a fost aprofundata de Lozanov prin studierea īn laborator a facultatilor extrasenzoriale a peste 65 de persoane. Pentru Vanga Dimitrova, "resursa nationala" a statului bulgar, el a deschis un laborator fiziologic chiar īn satul acesteia. Aici i-a studiat capacitatile paranormale timp de 10 ani. Concluziile lui Lozanov au fost ca informatiile privind trecutul si viitorul individului sīnt preluate de persoane ca Vanga chiar din inconstientul acestuia; ca inconstientul retine o cantitate enorma de informatie, provenita chiar si de Ia stimuli subliminali; problema este de a avea acces la aceste cunostinte.



     De altminteri, neurochirurgia actuala a demonstrat, prin operatiile facute de dr. Wilder Penfield din Montreal, ca orice experienta se īnregistreaza īn creier sub forma de pattern care persista decenii īntregi sau o viata. Lozanov merge mai departe, considerīnd ca omul īnregistreaza permanent si altfel de informatii: cele percepute intuitiv si telepatic sau prin clarviziune. Aceste perceptii, considera el, īsi au rolul lor īn reactualizare.



     O descoperire prin serendipitate (din īntīmplare) īi releva lui Lozanov secretul īnvatarii īn somn: autosugestia. Doua grupuri de studenti venisera sa-si consolideze cunostintele prin īnvatarea īn somn. Lozanov a observat ca membrii unuia din cele doua grupuri sforaie, semn ca intrasera īn somnul profund, si a scos magnetofonul din priza. A doua zi ambele grupuri au performat la fel.

     Simpla sugestie ca vor īnvata mai bine le-a fost suficienta si celor care dormisera normal, fara īnvatare īn somn.



     Muzica este indispensabila īn sedinta de sugestopedie. si nu orice muzica, ci doar anumite compozitii īn stil baroc ale lui Bach, Handel, Vivaldi, Corelli si Teleman. Acestea au masura 4/4 (uneori 3/4) si ritmul largo (60 batai pe minut). Ritmurile organismului se racordeaza la cadenta muzicii, efectul fiind similar recitarii unei mantre; pulsul scade cu 5 unitati tensiunea cu 4 diviziuni, iar frecventa undelor cerebrale creste cu aproximativ 6%. Se obtine o stare de relaxare fizica īnsotita de largirea si acutizarea constientei. Cimatica, noua stiinta fundata de dr. Hans Jerry, care studiaza efectul muzicii asupra lumii īnsufletite si neīnsufletite, se īntīlneste cu ideile anticilor (Pitagora, Hermes Trismegitus), dupa care muzica este o punte care uneste toate lucrurile. Totul īn univers este īn stare de vibratie, chiar si electronii din atom, ceea ce face ca unele substante, culori si note muzicale sa rezoneze. Dovezile experimentale sīnt concludente. Aceasta l-a determinat pe Donald Hatch Andrews, doctor īn chimie, sa exclame uimit:"... descoperim ca universul nu este compus din materie, ci din muzica".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles