Sua industria in regiunile economico geografice

2x puncte

categorie: Economie

nota: 9.75

nivel: Liceu

Regiunea Middle Atlantic (Central-atlantică)

Întinzîndu-se de la tărmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson, Delaware, Chesapeake), pînă la Munții Appalachi și țărmurile sudice ale lacu?rilor Ontario și Erie, regiunea Central ?atlantică ocupă 4% din suprafața tării, deținînd 20% din populație, 40% din activul băncilor, 33% din volumul co?merțului interior și pes[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Sua industria in regiunile economico geografice

Regiunea Middle Atlantic (Central-atlantică)

Întinzîndu-se de la tărmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson, Delaware, Chesapeake), pînă la Munții Appalachi și țărmurile sudice ale lacu?rilor Ontario și Erie, regiunea Central ?atlantică ocupă 4% din suprafața tării, deținînd 20% din populație, 40% din activul băncilor, 33% din volumul co?merțului interior și peste 25% din va?loarea industriei prelucrătoare a tării. Fluviile : Hudson, cu afluentul său Mo?hawk, Delaware, Potomac, St. Lawrence, în nord, iar în extremitatea vestică, rîul Ohio, au înlesnit mult stabilirea legătu?rilor între partea de est și cea de vest a regiunii.

Appalachii centrali, care ocupă cea mai mare parte a teritoriului, con?tinuă spre est cu Piemontul preappala?chian și cu Cîmpia litorală atlantică. În extremitatea de nord se află Munții Adirondacks, iar spre nord-vest se întinde Platoul Marilor Lacuri. Varietatea relie?fului și a structurii geologice asigură exis?tența unor importante resurse de subsol (cărbune, petrol) a căror. valorificare este avantajată și de apropierea de țărmul Oceanului Atlantic. ?

În secolele al XVIII-leâ și .al XIX-lea, după ce au fost descoperite, marile zăcă?minte de cărbuni din partea de sud a statului Pennsylvania, au început să se dezvolte industria siderurgică și construc?toare de mașini. În același timp, în marile orașe-porturi au fost create in?dustrii legate de importul de materii prime și de mînă de lucru ieftină datorată afluxului de imigranți din Europa. Prin construirea canalului care leagă Lacul Ontario cu fluviul Hudson a fost creată o arteră directă de navigație între New York și Marile Lacuri, în lungul acestuia și al fluviului conturîndu-se astăzi o importantă regiune industrială.

Toate aceste elemente au favorizat o creștere deosebită a populației, o aglomerare a acesteia în orașe care alcătuiesc cea mai mare aglomerare urbană din lume de?numită „megalopolis-ul american" 1. În aceste condiții, procentul populației ur?bane este foarte ridicat (peste 80%), iar numeroase orașe mici gravitează către marile centre polarizatoare: New York, Philadelphiâ, Baltimore, Pittsburgh etc.

În structura producției industriale pre?domină construcțiile de mașini (mașini? unelte, electrotehnică, utilaje și instalații industriale, construcții navale), bine dez?voltate fiind și siderurgia, chimia și prelucrarea petrolului, industria textilă și a confecțiilor si industria alimentară.

O retea extrem de deasă de căi ferate si autostrăzi înlesnește legăturile între marile orașe-porturi și centrele industriale din vestul regiunii precum și cu zonele, care furnizează materiile prime, unele produse industriale și agricole. Re?giunea economico-geografică Central-at?lantică este așadar una dintre cele mai dezvoltate din S.U.A., atît pe plan eco?nomic, cît și în privința gradului de urbanizare, dezvoltării serviciilor etc.

Principalul centru către care gravitează întreaga activitate economică a regiunii este New York, cel mai mare oraș și cel mai important centru al vieții eco?nomice și culturale din S.U.A. Orașul propriu-zis este situat la țărmul Ocea?nului Atlantic, în zona de vărsare a flu?viului Hudson, pe insulele Manhattan, Long și Staten, iar suburbiile se află pe continent, în mare parte în statul New Jersey: Paterson, împreună cu: Clifton, Passaic, Fair Lawn, Hackensack, East Paterson, Lodi, Garfield, Glen Rock ; Newark împreună cu: Elizabeth, Linden, Orange, Belleville, Irvington, Hillside, Roselle, Maplewood, South Orange, East Orange, West Orange, Bloomfield ; Jersey City cu: Bayonne, Wechawken, Hoboken, Union City, North Bergen etc.

Zonele industriale cele mai mari se află în Brooklyn, în apropierea portului, cu întreprinderi specializate în construcții navale, prelucrarea petrolului, producția chimică, de pielărie și încălțăminte. Alte zone industriale se conturează în cartierul Queens, cu întreprinderi electrotehnice, chimice, poligrafice și alimentare, în car?tierele Bronx și Staten Island cu mari uzine siderurgice, constructoare de ma?șini și chimice. O mare însemnătate o are și zona, preorășenească, deținătoare a 50% din valoarea industriei New York-ului.

New York este și un mare nod de comu?nicații, fiind primul nod maritim, portul, cu numeroasele sale avanporturi (Ba?yonne, Newark, Jersey City, Gulfport, Perth Amboy etc.), avînd cheiuri în lun?gime de peste 1500 km și un trafic anual de 149 milioane tone, deținînd primul loc între porturile țării. Traficul de ca?botaj este foarte însemnat, fiind repre?zentat prin petrol (peste 40 milioane tone), pește, produse lemnoase și agricole. Pentru comerțul internațional, portul New York se distinge prin traficul de produse industriale și importul de pro?duse agricole tropicale, metale neferoase etc.

Ca nod feroviar are o deosebită impor?tanță pentru legăturile cu zona Marilor Lacuri, din New York pornind 11 magi?strale, între care magistrala New York ?Central, cu patru linii, înregistrează cel mai intens trafic de mărfuri și călători din țară. Dintre numeroasele gări, cea mai mare este Pennsylvania Station, situată într-o clădire nouă, care are un trafic zilnic de 800 trenuri cu peste 500 000 de călători.

Al doilea mare centru al regiunii Central-atlantice este Philadelphia, așe?zat pe fluviul Delaware, la confluența acestuia cu rîul Schwylkill și în apropie?rea vărsării fluviului în estuarul Dela?ware. Incluzînd suburbiile Camden, Tren?ton, Abington, Chester, Wihnington etc. Philadelphia formează o mare conur?bație, a patra în cadrul S.U.A., cu 4,9 milioane locuitori. Philadelphia a fost fondat de Arthur Penn în anul 1682, iar apropierea de resursele energetice (cărbunii din Appalachi, petrolul din Pennsylvania, hidroenergia de pe rîul Delaware) au influențat dezvoltarea tim?purie a industriei.

Acest oraș în care s-a semnat, la 4 iulie 1776, Declarația de independență, a cunoscut, între anii 1790-1800, și funcția de capitală a S.U.A. Legăturile pe mare, înlesnite de adîncimea fluviului și a estuarului, au permis o intensă activitate portuară, chiar dacă orașul se află la 150 km depărtare de ocean.

Vechimea dezvol?tării industriale a dus la o înaltă spe?cializare a producției și a forței de muncă, în prezent Philadelphia fiind printre marile centre industriale ale țării, spe?cializat în industria siderurgică, con?strucții navale, locomotive și vagoane, mașini-unelte, prelucrarea petrolului, in?dustria petrochimică. textilă, confecții, încălțăminte, poligrafică, zahăr, țigarete, conserve, alimente concentrate etc. Zonele industriale se află în partea de sud a orașului, în lungul fluviului Delaware și în partea de vest, unde se găsește, printre altele, și o centrală electronucleară.

Activitatea de transport este legată, în primul rînd, de funcția portuară. Cu un trafic anual de 58;9 milioane tone, portul este specializat în importul de petrol, minereu de fier, metale nefe?roase, produse alimentare, material lem?nos etc. și în exportul de produse petro?liere, siderurgie, cărbuni etc. În apro?piere se află și porturile petroliere Marcus Hook (22 milioane tone) și Yaulsboro (25,5 milioane tone). De asemenea, este un mare nod feroviar și rutier, iar aero?portul său internațional amplasat în Elmwood are un trafic anual de 3,8 milioane pasageri.

La sud de Philadelphia, pe țărmul estuarului Chesapeake, se află orașul Battirnoye, care poartă numele lordului Baltimore, primul proprietar din Maryland. Întemeiat în anul 1729, orașul are astăzi o populație de 2,1 milioane de locuitori, împreună cu suburbiile, fiind unul dintre marile centre industriale, comerciale și financiare ale S.U.A.

Acti?vitatea portuară intensă a ușurat mult procesul dezvoltării sale industriale. In?stalațiile portului se întind pe o lungime de 64 km și desfășoară un trafic anual de 46,6 milioane tone ; datorită unor legături feroviare foarte bune, hinter?landul său ajunge pînă în statul Ohio. Prin port se exportă mari cantități de cereale, cărbuni, produse animaliere și industriale. Importul este predominat de minereurile de fier, concentratele de metale neferoase, produsele agricole etc. Orașul este deservit și de cîteva aero?porturi, mai important fiind Friendship.

Industria existentă prelucrează di?verse materii prime aduse din regi?unea Marilor Lacuri, Appalachi, din re?giunile sudice sau din import. Se re?marcă, în special, ramurile industriei grele: siderurgice, construcții navale, a?vioane, metalurgie neferoasă, prelucra?rea petrolului, chimică. Sînt bine dez?voltate și industria conservelor, textilă și a confecțiilor, a tutunului etc.

Activitatea culturală este bine repre?zentată (Universitatea John Hopkins-Ma?ry-land, Academia de științe-Maryland etc.).

Pittsburgh este situat în centrul ma?relui bazin carbonifer al Pennsylvaniei, fiind o veche așezare de indieni, apoi fort francez din secolul al XVIII-lea, iar din anul 1816 devine oraș. Populația sa este de 604 300 locuitori, dar atinge circa 2,4 milioane locuitori împreună cu suburbiile și orașele-satelit : Penn Hills, Wilkinsburg, McKeesport, Mount Leba?non, Baldwin etc.

Poziția deosebit de favorabilă, la con?fluența rîurilor Allegheny și Mononga?hela, care formează rîul Ohio, i-a ușurat stabilirea legăturilor cu Marile Lacuri și tărmul Oceanului Atlantic. Numeroase căi ferate și șosele converg spre Pitts?burgh, conferindu-i rolul de mare nod de comunicații. Activitatea portuară este intensă, cu un trafic de peste 14,5 mi?lioane tone mărfuri anual, în mare parte cărbuni și minereuri de fier.

Activitatea economică de bază este însă cea industrială, ramura principală, metalurgia feroasă, fiind reprezentată prin mari uzine, iar orașul trecînd drept primul centru siderurgic al tării (circa 30 milioane tone oțel anual), unde o pondere deosebită o au uzinele firmei U. S. Steel Corporation. Sînt bine dez?voltate și alte ramuri industriale: cocso­ chimia, construcția de mașini grele, utilaje industriale, material feroviar, chi?mică, electrotehnică, sticlărie și cera?mică. În apropiere, la Shippingport, a fost construită una dintre primele centrale atomoelectrice ale S.U.A.

Buffalo (1,4 milioane locuitori) este un port activ, la țărmul Lacului Erie, in punctul din care pornește New York State Barge Canal care face legătura între Marile Lacuri și Oceanul Atlantic. Cunoscut din secolul al XVIII-lea, ora?șul devine în secolul nostru un mare port și centru industrial. Apropierea de cascada Niagara și deci de amenajările hidroelectrice de aici a fost un alt fac?tor care a influențat dezvoltarea indus?triei, bine reprezentată prin cea siderur?gică (în suburbia Lackawanna), industria electrotehnică, de utilaje industriale, chi?mică, alimentară.

Nod de comunicații navale (traficul portului atinge 11,7 milioane tone anu?al), feroviare, rutiere și aeriene (2,7milioane pasageri), Buffalo este și un important centru comercial. În oraș se află un muzeu de istorie, altul de ști?ințe, galeria de artă Allbright-Knox, a grădină zoologică și alte obiective turis?tice.

În lungul lui New York State Barge Canal se întîlnesc trei importante centre industriale: Rochester (970 000 locuitori, în cadrul SMSA), Syracuse (643 000 lo?cuitori tot în cadrul SMSA) și Utica?Rome (343 000 locuitori). O aglomerație urbană deosebită o formează Albany, situat pe fluviul Hudson, capitala. sta?tului New York, cu 420 000 locuitori, în care se află cea mai mare universitate din S.U.A., New York State University. Centre industriale mari se întîlnesc și în statul Pennsylvania: Allentown-Bet­ hlehem-Easton (608 000 locuitori), Har?risburg (422 000 locuitori), care este și capitala statului etc.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles