Studiu de caz - Scopul literaturii in perioada pasoptista

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.87

nivel: Liceu

Aparitia revistei "Dacia literara" si rolul articolului "Introductie" semnat de M. Kogalniceanu. Revista "Dacia literara" apare la Iasi, la 20 ianuarie 1840, la initiativa lui Mihail Kogalniceanu. Desi este suspendata din motive politice dupa numai trei numere (ianuarie-iunie), are o importanta majora in cultura romana. Devine o revista programatica pentru literatura prin ideile pe care le promove[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Studiu de caz - Scopul literaturii in perioada pasoptista

Aparitia revistei "Dacia literara" si rolul articolului "Introductie" semnat de M. Kogalniceanu. Revista "Dacia literara" apare la Iasi, la 20 ianuarie 1840, la initiativa lui Mihail Kogalniceanu. Desi este suspendata din motive politice dupa numai trei numere (ianuarie-iunie), are o importanta majora in cultura romana. Devine o revista programatica pentru literatura prin ideile pe care le promoveaza in "Introductia" semnata de M.Kogalniceanu (publicata in primul numar).

Numele revistei este dat simbolic, "Dacia" referindu-se la intregul spatiu istoric fragmentat in acel moment pe care indrumatorii culturali se straduiau sa-l recompuna,iar "literara" pentru ca isi propunea sa fie "un repertoriu general al literaturii romanesti".

Sursele de inspiratie care au stat la baza unei literaturi originale sunt istoria, natura si folclorul. Este o revista importanta deoarece este considerata "intaia revista de literatura organizata", iar M. Kogalniceanu spiritul "cel mai constructiv" al epocii (George Calinescu). Revenind la textul programatic "Introductie" la Dacia literara, redactat de Mihail Kogalniceanu, pune bazele teoretice ale literaturii originale, fiind si manifestul literar al romantismului romanesc.

Cele patru puncte ale articolului-program sunt:
1.intemeierea spiritului critic pe principiul estetic: "Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana";
2.unitatea limbii si a literaturii romane: "talul nostru este realizarea dorintii ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti";
3.combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre;
4.promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in conformitate cu specificul national si cu estetica romantica: "Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris,fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii".

In incheierea articolului-program,autorul anunta structura revistei(cele patru parti). Primii nostrii scriitori moderni se afirma in cadrul curentului national de la Dacia literara. Ideile enuntate in articolul-program si promovate de revista se reflecta in literatura romana de la mijlocul secolului al XIX-lea in scrieri din toate provinciile romanesti.

Prin precizarea surselor de inspiratie, a temelor literare in ultimul punct al articolului, dar si prin diversele trimiteri spre trasaturile romantismului (aspiratia spre originalitate, refugiul in trecutul istoric, aprecierea valorilor nationale si a folclorului, imbogatirea limbii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), acesta devine un manifest literar al romantismului romanesc.

Revista a fost interzisa de cenzura, dar spiritul ei a fost continuat de revistele "Arhiva romaneasca" si "Propasirea", avandu-l ca principal animator pe Mihail Kogalniceanu.

Alexandru Lapusneanu, Costache Negruzzi
Nuvela "Alexandru Lapusneanu" de Costache Negruzzi a aparut in primul numar al revistei "Dacia literara", in 1840, la Iasi. Costache Negruzzi este scriitorul cel mai reprezentativ pentru tendintele, preocuparile si posibilitatile de inceput ale prozei romanesti. A mai scris nuvele romantice: "Zoe", "O alergare de cai".

Dintre initiativele sale creatoare,cea mai valoroasa este inspiratia din cronici.Incalca pe alocuri adevarul istoric ori imagineaza scene sau personaje inexistente in letopisete. "Alexandru Lapusneanu" este o nuvela istorica deoarce le are ca tema istoria,sunt prezentate fapte verosimile, personajul principal este o figura istorica si se reconstituie atmosfera de epoca.

Nuvela este specie a genului epic,in proza, cu un singur fir narativ.Cel mai important este conflictul, puternic, prezentat gradat. Accentul este pus pe personaje, care sunt numeroase, caracterizate complex, chiar si din punct de vedere psihologic. Dintre personaje se detaseaza obligatoriu o figura memoriabila si se pezinta in ordine cronologica evenimentele importante pentru reliefarea caracterului personajului principal.

Tema nuvelei "Alexandru Lapusneanu" este istoria, evocarea artistica a unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu, in secolul al XVI lea. Doua secvente narative importante sunt macelul pus la cale de Alexandru Lapusneanu pentru a se razbuna pe toti boierii,iar cea de-a doua secventa este otravirea lui Alexandru Lapusneanu la patru ani de la intamplarea cu macelul.

Nuvela este structurata dramatic, in patru capitole-acte,fiecare purtand un motto semnificativ si rezumativ: "Daca voi nu ma vreti, eu va vreau", "Ai sa dai sama doamna" , "Capul lui Motoc vrem" si "De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu". In expozitiune, intors in tara cu srpijin din partea turcilor, Lapusneanu este intampinat de un grup de boieri trimisi de Stefan Tomsa. Acestia ii declara ca tara nu-l vrea.Lapusneanu nu renunta si prin puterea armelor, isi recapata tronul.

In intriga,devenit domn,cauta sa-si consolideze puterea eliminandu-i.Una din vaduve o ameninta pe doamna Ruxandra ca "va da seama". Speriata, doamna il roaga pe Lapusneanu sa inceteze prigonirea boierilor.

Punctul culminant are trei momente importante:cuvantarea ipocrita rostita la slujba religioasa,ospatul de impacare,prilej cu care aduna la curte patruzeci si sapte de boieri pe care ii ucide si din ale caror capete face o piramida si moartea lui Motoc,care este sfasiat de multime.

In deznodamant,retras la Cetatea Hotinului,patru ani mai tarziu,Lapusneanu se imbolnaveste grav si are sa fie calugarit. Lasa tronul lui Bogdan,fiul lui minor.Trezit din lesin ameninta ca ii va ucide pe toti, inclusiv pe sotia si copilul sau. Ingrozita,la insistentele boierului Spancioc si Stroici si la sugestia mitropolitului Teofan, doamna Ruxandra accepta sa-l otraveasca si Lapusneanu va muri in chinuri in ochii celor doi boieri.

Conflictul nuvelei este unul politic, legat de lupta pentru putere intre domnitor si boieri, in spiritual epicii, solutia de rezolvare este crima. Autorul, Costache Negruzzi, deleaga o voce, cea a naratorului omniscient si omnipresent pentru a prezenta faptele. Naratiunea se face la pers a III a, perspectiva narativa fiind una dominant obiectiva.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles