Structuralism si postculturalism

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.75

nivel: Facultate

Cind ne gindim la extraordinarul destin al formalismului in pictura, al cercetarilor formale in muzica, cind ne gindim la importanta pe care a avut-o formalismul in analiza folclorului, a legendelor, in arhitectura, la aplicarea sa, la unele din formele sale in gindirea teoretica, e sigur ca formalismul in general a fost pesemne unul din curentele cele mai puternice si in acelasi timp cele mai var[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Structuralism si postculturalism

Cind ne gindim la extraordinarul destin al formalismului in pictura, al cercetarilor formale in muzica, cind ne gindim la importanta pe care a avut-o formalismul in analiza folclorului, a legendelor, in arhitectura, la aplicarea sa, la unele din formele sale in gindirea teoretica, e sigur ca formalismul in general a fost pesemne unul din curentele cele mai puternice si in acelasi timp cele mai variate pe care le-a cunoscut Europa in secolul XX.

Si, referitor la acest formalism, cred de asemenea ca trebuie remarcat ca a fost foarte des asociat unor situatii si chiar unor miscari politice deopotriva precise si de fiecare data interesante. Raporturile dintre formalismul rus si Revolutia rusa ar fi cu siguranta de reexaminat foarte indeaproape. Rolul pe care l-au avut gindirea si arta formale la inceputul secolului XX, valoarea lor ideologica, legaturile lor cu diferite miscari politice, toate acestea ar fi de analizat.

Ceea ce ma uimeste in ceea ce s-a numit miscarea structuralista in Franta si in Europa de Vest catre anii saizeci, e faptul ca, in definitiv, ea era un fel de ecou al efortului facut in anumite tari din Est, si in special in Cehoslovacia, pentru eliberarea de dogmatismul marxist. Iar catre anii '55 sau catre anii '60, in vreme ce intr-o tara precum Cehoslovacia vechea traditie a formalismului european de dinainte de razboi era pe cale sa renasca, vedem aparind cam in acelasi moment in Europa de Vest ceea ce s-a numit structuralism, adica o noua forma, cred, o noua modalitate a acestei gindiri, a acestei cercetari formaliste. Iata cum as situa eu fenomenul structuralist, reasezindu-l in acest vast curent al gindirii formale.

- In Europa de Vest, Germania dispunea, pentru a gindi miscarea studenteasca, care a inceput mai devreme decit la noi (din 1964-1965 exista o agitatie universitara evidenta), de teoria critica.
- Asa e...
- E limpede ca nu exista raporturi necesare nici intre teoria critica si miscarea studenteasca. Poate ca mai degraba miscarea studenteasca e cea care a dat teoriei critice o intrebuintare instrumentala, cea care a recurs la ea. Tot asa, nu exista poate o cauzalitate nemijlocita nici intre structuralism si 1968...
- Intocmai.
- Voiati sa spuneti insa intr-un anumit fel ca structuralismul ar fi fost un fel de prealabil necesar?
- Nu, nu exista nimic necesar in aceasta ordine de idei. Dar, pentru a prezenta lucrurile de o maniera foarte, foarte grosiera, cultura, gindirea si arta formalista din prima treime a secolului XX au fost in general asociate unor miscari politice, sa spunem critice, de stinga si chiar, in anumite cazuri, revolutionare, iar marxismul a acoperit toate acestea; marxismul a facut o critica violenta a formalismului in arta si in teorie, care apare cu claritate incepind cu anii 1930.

Treizeci de ani mai tirziu, in anumite tari din Est si intr-o tara precum Franta, vedeti oameni incepind sa scuture dogmatismul marxist plecind de la forme de analiza, de la tipuri de analiza, care sint evident inspirate de formalism. Ceea ce s-a petrecut in 1968 in Franta, dar cred ca si in alte tari, e deopotriva foarte interesant si foarte ambiguu; si ambiguu pentru ca interesant: e vorba, pe de o parte, de miscari care si-au atribuit foarte adesea o solida referinta la marxism si care in acelasi timp exercitau in raport cu marxismul dogmatic al partidelor si al institutiilor o violenta critica.

Iar jocul care a putut exista intr-adevar intre o anumita forma de gindire nemarxista si aceste referinte marxiste a fost spatiul in care s-au dezvoltat miscarile studentesti, care au dus uneori discursul marxist pe culmile exagerarii si care, in acelasi timp, erau adeseori animate de o vointa antidogmatica contrazicind acest tip de discurs.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles