Structura economica si piata muncii, servicii pentru populatie - somajul

5x puncte

categorie: Drept

nota: 9.80

nivel: Facultate

În perioada celui de-al doilea război mondial, în România s-a introdus Legea privind regimul muncii pe timp de război, deci criza economică a căpătat forme acute, care au dictat în plan politic și juridic desființarea forțată a șomajului. Inexistența șomajului în perioada Legii muncii în timp de război are cauze extraeconomice.

După război, până la evenimentele din 1989, nedeclarare[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Structura economica si piata muncii, servicii pentru populatie - somajul

În perioada celui de-al doilea război mondial, în România s-a introdus Legea privind regimul muncii pe timp de război, deci criza economică a căpătat forme acute, care au dictat în plan politic și juridic desființarea forțată a șomajului. Inexistența șomajului în perioada Legii muncii în timp de război are cauze extraeconomice.

După război, până la evenimentele din 1989, nedeclararea șomajului în România are explicații speciale, legate de creșterea economică industrială într-un ritm accelerat, de urbanizarea masivă, prin aglomerarea populației în orașe și, desigur, de construirea unor mari obiective economice de interes național și lucrări publice, integrate într-o strategie centralizată de utilizare a resurselor. Aceasta nu înseamnă că nu ar fi existat în România cel puțin forme ale șomajului deghizat.

Șomajul efectiv s-a manifestat după anul 1989 într-un ritm neașteptat de rapid, cota sa crescând cu 2-3% pe an. Acest șomaj însă este un șomaj al unei societăți postindustriale sau, după cum scrie metaforic John Naisbitt în “Megatendințe", referindu-se la scăderea ponderii industriei în ansamblul economiei, al unei societăți care se dezindustrializează.

Dezindustrializarea este un termen sugestiv în special pentru diminuarea ocupării industriale: industria nu mai crește din punct de vedere cantitativ, ea însă se va înnoi profund, trecând spre o nouă calitate, în contextul unei restructurări globale, ce cuprinde în proporții diferite toate ramurile economiei și cele trei sectoare.

În fiecare țară, în perioada înfăptuirii industrializării, s-a manifestat o tendință de creștere a volumului și ponderii resurselor de muncă ocupate în industrie. Această tendință a fost înregistrată și în România postbelică. Industrializarea s-a întemeiat și pe creșterea ponderii factorului muncă utilizat în industrie, de la 12,0% în 1950 la 38,1% în 1989, atât prin atragerea unei părți crescânde din populația devenită disponibilă în agricultură, cât și prin integrarea noilor generații cu precădere în activitățile industriale.

Deși a fost forțată într-o anumită măsură, tendința menționată a influențat favorabil asupra utilizării resurselor de muncă ale țării, deoarece nivelul productivității în industrie era cu mult mai mare decât în agricultură.

În ceea ce privește agricultura, în România, procesul de modernizare a acesteia a fost însoțit de reducerea ponderii populației ocupate de la 74,1% în 1950 la 27,5% în 1989, ceea ce a generat efecte favorabile asupra utilizării factorului muncă în ansamblul economiei naționale.
După decembrie 1989, ca urmare a desființării cooperativelor agricole de producție și a aplicării Legii fondului funciar, ocuparea factorului muncă în agricultură a înregistrat o evoluție anacronică. Contrar tendinței manifestate pe plan mondial, în România populația ocupată în agricultură a sporit substanțial. În 2002, ea era mai mare cu 6,2% față de 1989, fiind aproximativ egală cu cea utilizată în 1978, deci cu aproape două decenii în urmă.

Această tendință a fost determinată, pe de o parte, de disponibilizarea unui număr crescând de lucrători din construcții și industrie, ceea ce i-a constrâns să revină în agricultură, iar, pe de altă parte, de trecerea de la marea producție agricolă modernă la mica producție agricolă tradițională (ceea ce impune folosirea unui volum sporit de muncă). Această tendință influențează negativ productivitatea în agricultură, costurile și prețurile produselor agricole, capacitatea de concurență a agriculturii românești. Cei eliminați din industrie și care s-au întors la țară au folosit avantajul de a avea asigurată o locuință și o gospodărie proprie, devenind astfel, din lucrători industriali, lucrători agricoli.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles