Stresul profesional la asistentele medicale

3x puncte

categorie: Medicina

nota: 9.89

nivel: Facultate

     Cuvinte cheie: stres ocupational, asistenta medicala (AM), coping, suport social, satisfactia īn munca



     Acest studiu este un prim pas īn evaluarea stresului ocupational īn cadrul aceleasi categorii profesionale - asistenta medicala (AM) si a modului īn care:

      Īn cadrul aceleiasi profesii, specificitatea locului de munca duce la difere[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Stresul profesional la asistentele medicale

     Cuvinte cheie: stres ocupational, asistenta medicala (AM), coping, suport social, satisfactia īn munca



     Acest studiu este un prim pas īn evaluarea stresului ocupational īn cadrul aceleasi categorii profesionale - asistenta medicala (AM) si a modului īn care:

      Īn cadrul aceleiasi profesii, specificitatea locului de munca duce la diferentiere īn perceperea nivelului de stres psihic si a stresorilor responsabili de acesta.

      Caracteristicile mediului de lucru influenteaza satisfactia īn munca si modul de a selecta strategiile de coping, cu efect asupra perceperii stresului.

     S-a lucrat cu indicatorul stresului ocupational O.S.I., pe un lot de 75 de asistente medicale, 25 dintre ele lucrānd īn sectie de chirurgie - terapie intensiva, 25 īn sectie de laborator, iar 25 īn sectie de medicala interna.

     Prelucrarile statistice asupra datelor (t test, care a permis evidentierea diferentelor semnificative a mediilor obtinute de cele trei loturi si ecuatia de regresie), au permis formularea concluziilor urmatoare:

     Stresorul interfata munca / familie este mai acut pentru asistentele medicale care lucreaza īn tura. (diferenta semnificativa īntre scorurile obtinute de lotul asistentelor medicale de laborator si cel al asistentelor din sectia de medicala de t = - 1,656 la p = 0,01; iar pentru asistentele care lucreaza īntr-un singur schimb si asistentele ce lucreaza īn ture, am obtinut t = + 1,764 la p = 0,1, semnificativ).

     Pentru asistentele medicale terapie intensiva climatul organizational este un veritabil stres (t test semnificativ: t = - 3,116 la p = 0,01 la comparatia cu asistentele de laborator sau cu cele din medicala t = - 2,629 la p = 0,02). Relatiile interpersonale sunt mai importante pentru asistentele care lucreaza īn echipa (Comparānd mediile obtinute de AM din sectia de laborator si cele ale AM de terapie s-a obtinut la p = 0,1, t = - 1,687.)

     Pentru AM de laborator comparativ cu AM de medicala interna avem o diferenta semnificativa la aceasta variabila: "supraīncarcarea/solicitari mari din partea slujbei" iar t = - 1,751 si p = 0,1, ceea ce arata ca īn sectia de medicala interna cerintele psihologice si fizice din partea slujbei sunt percepute de AM ca fiind mai solicitante, obositoare (datele coreleaza cu datele culese īn urma interviului si a observatiei). Am comparat lotul de AM de laborator cu cele din sectia de chirurgie si am obtinut t = - 2,602 la p = 0,02, deci mediul de munca īn chirurgie este mult mai solicitant, AM fiind efectiv īnecata īntr-o mare de sarcini carora trebuie sa le faca fata.

     Studiind modul īn care sursele de tensiune se rasfrāng asupra starii de sanatate a asistentelor, am comparat diferentele dintre aceste loturi de asistente medicale, īn privinta starii de sanatate. Rezultate semnificative am gasit comparānd sectia de laborator si sectia de medicala pentru scala "gradul perceput de oboseala fizica", AM de medicala prezinta mai multe simptome de oboseala. Pentru grupul de AM de medicala si AM de terapie am obtinut o diferenta semnificativa īntre mediile la scala de sanatate fizica t = 3,538, p = 0,01, deci AM din terapie intensiva resimte oboseala īn si mai mare masura decāt AM din medicala. Diferenta semnificativa la scala de stare de oboseala psihica (t = - 2,262 la p = 0,1) demonstreaza ca AM de chirurgie resimt īn mai mare masura oboseala psihica decat AM de laborator.

     Comparānd mediile obtinute la scala de satisfactie pentru munca īnsati īntre sectia de laborator si cea de medicala interna am obtinut t semnificativ t = - 2,591 la p = 0,01. Deci AM de medicala manifesta un grad mai mare de satisfactie decāt AM de laborator.

     Īntre lotul de AM de laborator si AM de terapie intensiva am gasit diferenta semnificativa īntre mediile obtinute la scalele satisfactia pentru munca īnsasi si satisfactia pentru munca īn organizatie.

     AM de terapie intensiva fiind atāt de solicitate de munca pe care o desfasoara, sunt motivate de aceasta, gasind satisfactie intrinseca īn munca, spre deosebire de AM de laborator care manifesta satisfactii pentru munca īn organizatie.

     Am selectionat subiectii īn doua loturi: un grup care lucreaza īn ture si un grup care lucreaza īntr-un singur schimb, comparānd apoi mediile celor doua grupuri "obtinute la scala de satisfactie intrinseca a muncii. (Diferenta īntre medii este semnificativa t = 2,767 la p = 0,010).

     DISCUTII:

      Rezultatele obtinute par paradoxale: asistentele medicale de terapie intensiva lucreaza īn mediu cu cele mai multe solicitari psihice si fizice, percep aceste solicitari ca fiind surse de tensiune si manifesta simptome de oboseala fizica si psihica, si cu toate acestea este lotul la care s-a gasit un nivel mare de satisfactie īn munca (comparativ cu AM din celelalte sectii).

     Calculānd ecuatiile de regresie pentru variabilele implicate īn studiu s-a pus īn legatura "satisfactia īn munca" cu sursele de tensiune de la locul de munca (climatul organizational, aprecierea īn cadrul colectivului, supraīncarcarea) si valorile pe care le promoveaza individul - orientarea pe termen lung īn cadrul organizatiei; dar si stresul perceput de acesta, respectiv starea de oboseala pe care o resimte, precum si mecanismul de coping cu care se face fata stresului..

     Pentru lotul cercetat, satisfactia īn munca intrinseca are predictori anumite surse de tensiune de la locul de munca: climatul organizational, supraīncarcarea muncii, aprecierea īn cadrul colectivului, valorile pe care le promoveaza individul, dar si nivelul de stres perceput de subiect si nivelul de control prin care subiectul īsi poate reduce starea de stres.

     Pentru asistenta medicala din sectia de chirurgie - terapie intensiva are mai mare importanta suportul social decāt pentru asistentele din celelalte sectii. Rezultate asemanatoare am obtinut cānd am comparat grupul de AM din sectie de laborator cu AM din sectie de chirurgie si respectiv din sectia de medicala. Nu se constata diferente īntre sectia de chirurgie si cea de medicala, dar nu putem afirma ca doar munca īn ture face sa fie perceput suportul social si relatiile interpersonale ca puternic moderator al stresului sau veritabil stresor.

     Adoptarea suportului social ca mecanism de coping e dictata si de cerintele locului de munca, respectiv munca īn ture si e legata si de interfata serviciu / casa .

     Acest studiu poate fi punct de plecare pentru un program de management al stresului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.