Stresul profesional la asistentele medicale

3x puncte

categorie: Medicina

nota: 9.89

nivel: Facultate

     Cuvinte cheie: stres ocupational, asistenta medicala (AM), coping, suport social, satisfactia în munca



     Acest studiu este un prim pas în evaluarea stresului ocupational în cadrul aceleasi categorii profesionale - asistenta medicala (AM) si a modului în care:

      În cadrul aceleiasi profesii, specificitatea locului de munca duce la difere[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Stresul profesional la asistentele medicale

     Cuvinte cheie: stres ocupational, asistenta medicala (AM), coping, suport social, satisfactia în munca



     Acest studiu este un prim pas în evaluarea stresului ocupational în cadrul aceleasi categorii profesionale - asistenta medicala (AM) si a modului în care:

      În cadrul aceleiasi profesii, specificitatea locului de munca duce la diferentiere în perceperea nivelului de stres psihic si a stresorilor responsabili de acesta.

      Caracteristicile mediului de lucru influenteaza satisfactia în munca si modul de a selecta strategiile de coping, cu efect asupra perceperii stresului.

     S-a lucrat cu indicatorul stresului ocupational O.S.I., pe un lot de 75 de asistente medicale, 25 dintre ele lucrând în sectie de chirurgie - terapie intensiva, 25 în sectie de laborator, iar 25 în sectie de medicala interna.

     Prelucrarile statistice asupra datelor (t test, care a permis evidentierea diferentelor semnificative a mediilor obtinute de cele trei loturi si ecuatia de regresie), au permis formularea concluziilor urmatoare:

     Stresorul interfata munca / familie este mai acut pentru asistentele medicale care lucreaza în tura. (diferenta semnificativa între scorurile obtinute de lotul asistentelor medicale de laborator si cel al asistentelor din sectia de medicala de t = - 1,656 la p = 0,01; iar pentru asistentele care lucreaza într-un singur schimb si asistentele ce lucreaza în ture, am obtinut t = + 1,764 la p = 0,1, semnificativ).

     Pentru asistentele medicale terapie intensiva climatul organizational este un veritabil stres (t test semnificativ: t = - 3,116 la p = 0,01 la comparatia cu asistentele de laborator sau cu cele din medicala t = - 2,629 la p = 0,02). Relatiile interpersonale sunt mai importante pentru asistentele care lucreaza în echipa (Comparând mediile obtinute de AM din sectia de laborator si cele ale AM de terapie s-a obtinut la p = 0,1, t = - 1,687.)

     Pentru AM de laborator comparativ cu AM de medicala interna avem o diferenta semnificativa la aceasta variabila: "supraîncarcarea/solicitari mari din partea slujbei" iar t = - 1,751 si p = 0,1, ceea ce arata ca în sectia de medicala interna cerintele psihologice si fizice din partea slujbei sunt percepute de AM ca fiind mai solicitante, obositoare (datele coreleaza cu datele culese în urma interviului si a observatiei). Am comparat lotul de AM de laborator cu cele din sectia de chirurgie si am obtinut t = - 2,602 la p = 0,02, deci mediul de munca în chirurgie este mult mai solicitant, AM fiind efectiv înecata într-o mare de sarcini carora trebuie sa le faca fata.

     Studiind modul în care sursele de tensiune se rasfrâng asupra starii de sanatate a asistentelor, am comparat diferentele dintre aceste loturi de asistente medicale, în privinta starii de sanatate. Rezultate semnificative am gasit comparând sectia de laborator si sectia de medicala pentru scala "gradul perceput de oboseala fizica", AM de medicala prezinta mai multe simptome de oboseala. Pentru grupul de AM de medicala si AM de terapie am obtinut o diferenta semnificativa între mediile la scala de sanatate fizica t = 3,538, p = 0,01, deci AM din terapie intensiva resimte oboseala în si mai mare masura decât AM din medicala. Diferenta semnificativa la scala de stare de oboseala psihica (t = - 2,262 la p = 0,1) demonstreaza ca AM de chirurgie resimt în mai mare masura oboseala psihica decat AM de laborator.

     Comparând mediile obtinute la scala de satisfactie pentru munca însati între sectia de laborator si cea de medicala interna am obtinut t semnificativ t = - 2,591 la p = 0,01. Deci AM de medicala manifesta un grad mai mare de satisfactie decât AM de laborator.

     Între lotul de AM de laborator si AM de terapie intensiva am gasit diferenta semnificativa între mediile obtinute la scalele satisfactia pentru munca însasi si satisfactia pentru munca în organizatie.

     AM de terapie intensiva fiind atât de solicitate de munca pe care o desfasoara, sunt motivate de aceasta, gasind satisfactie intrinseca în munca, spre deosebire de AM de laborator care manifesta satisfactii pentru munca în organizatie.

     Am selectionat subiectii în doua loturi: un grup care lucreaza în ture si un grup care lucreaza într-un singur schimb, comparând apoi mediile celor doua grupuri "obtinute la scala de satisfactie intrinseca a muncii. (Diferenta între medii este semnificativa t = 2,767 la p = 0,010).

     DISCUTII:

      Rezultatele obtinute par paradoxale: asistentele medicale de terapie intensiva lucreaza în mediu cu cele mai multe solicitari psihice si fizice, percep aceste solicitari ca fiind surse de tensiune si manifesta simptome de oboseala fizica si psihica, si cu toate acestea este lotul la care s-a gasit un nivel mare de satisfactie în munca (comparativ cu AM din celelalte sectii).

     Calculând ecuatiile de regresie pentru variabilele implicate în studiu s-a pus în legatura "satisfactia în munca" cu sursele de tensiune de la locul de munca (climatul organizational, aprecierea în cadrul colectivului, supraîncarcarea) si valorile pe care le promoveaza individul - orientarea pe termen lung în cadrul organizatiei; dar si stresul perceput de acesta, respectiv starea de oboseala pe care o resimte, precum si mecanismul de coping cu care se face fata stresului..

     Pentru lotul cercetat, satisfactia în munca intrinseca are predictori anumite surse de tensiune de la locul de munca: climatul organizational, supraîncarcarea muncii, aprecierea în cadrul colectivului, valorile pe care le promoveaza individul, dar si nivelul de stres perceput de subiect si nivelul de control prin care subiectul îsi poate reduce starea de stres.

     Pentru asistenta medicala din sectia de chirurgie - terapie intensiva are mai mare importanta suportul social decât pentru asistentele din celelalte sectii. Rezultate asemanatoare am obtinut când am comparat grupul de AM din sectie de laborator cu AM din sectie de chirurgie si respectiv din sectia de medicala. Nu se constata diferente între sectia de chirurgie si cea de medicala, dar nu putem afirma ca doar munca în ture face sa fie perceput suportul social si relatiile interpersonale ca puternic moderator al stresului sau veritabil stresor.

     Adoptarea suportului social ca mecanism de coping e dictata si de cerintele locului de munca, respectiv munca în ture si e legata si de interfata serviciu / casa .

     Acest studiu poate fi punct de plecare pentru un program de management al stresului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.