Stiri privitoare la istoria Tarilor Romane in cronicile ucrainene(secolele XIV-XVII)

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 8.91

nivel: Liceu

Poporul roman si ucrainean au avut secole de-a randul cele mai stranse legaturi economice , politice si culturale . Daca ne-am referi la indelungata colaborare militara antiotomana , care a unit timp de mai multe veacuri pe romani si pe cazaci , afirmatia de mai sus ar fi suficient ilustrata .

Trecutul comun de suferinta , de jertfe si de lupte a lasat multe si adanci urme in[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Stiri privitoare la istoria Tarilor Romane in cronicile ucrainene(secolele XIV-XVII)

Poporul roman si ucrainean au avut secole de-a randul cele mai stranse legaturi economice , politice si culturale . Daca ne-am referi la indelungata colaborare militara antiotomana , care a unit timp de mai multe veacuri pe romani si pe cazaci , afirmatia de mai sus ar fi suficient ilustrata .

Trecutul comun de suferinta , de jertfe si de lupte a lasat multe si adanci urme in izvoarele documentare si narative ale celor doua popoare . Cronicile ucrainene redau evenimentele din perioada cazaceasca a istoriei ucrainene ( 1642 - 1782 ) , de unde si denumirea de anale cazacesti .


Istoriografia ucraineana s-a dezvoltat in secolul XVII , in acea epoca a luptei pentru independenta , istoriografie care insa in contextul vremii are si un colorit bisericesc . Printre cronicile ucrainene din secolul XVII - XVIII , o cronica este amintita si de P.Panaitescu ( ,, Scurta descriere a Rusiei Mici '' ) . (1)


In secolul XVII , o cronica ucraineana de seama este ,, Cronica martorului ocular '' , scrisa de Roman Romanovski . Acesta s-a nascut prin 1622 la Nejin , in Ucraina din stanga Niprului , dintr-o familie de targoveti , apoi a trecut la cazacime , in ale carei randuri il aflam in marea lupta de eliberare din 1648 . La varsta de 30 de ani , el apartinea deja paturii suprapuse militare cazacesti , ocupand o serie de functii militare : administrator al tezaurului militar in regimentul din Nejin , revizor al tezaurului militar , judecator militar si loctiitor de colonel . La sfarsitul vietii in anul 1703 , era preot la biserica Nikolskaia din stanga Niprului . Se pare ca a scris cronica prin anii 1676 - 1677, mergand cu insemnarile pana in anul 1702 .


Dupa cum rezulta din diferite pasaje ale cronicii , ca si din datele sale biografice , Roman Raruska a fost martor ocular al evenimentelor descrise , ceea ce mareste gradul de autenticitate a informatiilor pe care ni le da , intre altele despre Moldova , din a doua jumatate a secolului XVII . (2)


In conditiile istorice in care a trait , conceptia sa este teologica si dovedeste apartenenta in randul nobilimii ucrainene . Astfel , el insusi invoca cauza principala ,, persecutarea religiei pravloslavnice de catre poloni si asuprirea cazacilor . Dar pentru a intelege mai bine pozitia sa de clasa , e necesar sa ne referim la diferentierea de clasa din randul cazacimii si la contradictiile dintre clasa suprapusa si poprul de jos ( golatba ).


Asa cum romanii s-au ridicat la lupta impotriva otomanilor , este adevarat ca si poporul ucrainean s-a ridicat la lupta impotriva Poloniei , panilor , realizandu-se o uniune nationala a tuturor fortelor in cadrul celor doua popoare . In lupta jugului polon s-au unit la inceput fortele poporului : taranii , starsina cazaceasca , targovetii , cazacimea si o parte din sleahta ucraineana mica si mijlocie . Dar pe masura ce se dezvolta lupta victorioasa a lui Bogdan Hmelnitski ( 1648 - 1654 ) , interesele de clasa ale taranimii ucrainene cereau nimicirea intereselor sistemului feudal polon . In schimb , starsina cazaceasaca , sleahta ucraineana , patriciatul urban , cazacii mestesugari si negustorii din orase , temandu-se de masele populare , cautau sa ajunga la un compromis cu Polonia panilor , spre a-si consolida interesel lor de clasa (3)


Astfel , cronica lui Roman Raruska este o lamentatie despre distrugerile , jafurile , loviturile indreptate de poprul de rand impotriva claselor instarite , lamentatie strabatuta de un ton de compasiune la adresa sleahtei polone , a panilor jefuiti si ucisi de masele populare cazacesti . ,, Tot atunci in 1652 , Hmelnitki veni la Camenita si luara in prinsoare multi oameni nevinovati , ceea ce vazand si auzind polonii se infricosara tare , gandind ca victoria de la Karsun s-a intors impotriva lor si toti se pregatira sa fuga dincolo de Vistula pe tarmurile marii , la Danzing . '' (4)
Autorul cronicii nu a inteles corect , actiunea patriotica intreprinsa de Hmelnitki care ptat nu numai pentru interesele cazacilor ci si pentru interesele , nevoile , aspiratiile seculare si sperantele poporului ucrainean ingenunchiat sub jugul panilor polonezi . Roman Raruska judeca cu asprime , negativ , lupta lui Bogdam Hmelnitski care a mers pana la capat , salvand poporul ucrainean de jugul polon nobiliar , si reunindu-l cu poporul rus in 1654 , prin hotararea Radei de la Pereiaslav .Victoriile lui Hmelnitski , succesele cazacimii asupra sleahtei polone , intreaga lupta de eliberare a cazacilor , nu provoaca nici un entuziasm cronicarului . (5)


Omul ce detinuse candva importante demnitati militare , sitauandu-l printre cazacii fruntasi , si manevrase mari averi pe care le pierduse ulterior , ajungand in faza unui umil preot de provincie , nu putea sa se arate altfel decat dezamagit de lupta care lui nu-i adusese nici un beneficiu material . Stilul cronicii este simplu , lipsit de florile retoricii scolastice , intr-o limba vie , apropiata de cea populara .

Cronica ,, Scurta descriere a Rusiei Mici '' este o compilatie , alcatuita in deceniul III al secolului XVIII de un autor necunoscut pe baza cronicii scrise in 1710 de polcovnicul Hadiaci Grigore Gvabianka (6) . Autorul anonim s-a folosit de opera lui Gvabianka , opera care utilizase diverse letopisete , ,,ziare'' si alte marturii vechi . Acestea cuprind numeroase stiri din istoria ucraineana , rusa , polona , suedeza si romana , cele mai multe din secolul XVII . In aceasta cronica exista o atitudine pozitiva fata de lupta de eliberare a lui Hmelnitski , iar cand vorbeste de moartea acestuia , nu ezita sa-i faca un miscator elogiu . Scriind in 1710 opera sa , Gvabianka era in masura sa aprecieze corect lupta de eliberare a lui Hmelnitski , mai ales ca in calitate de polcovnic de Hadiaci , era si un beneficiar al acestei lupte . (7)

Referitor la relatiile cu Vasile Lupu , domnul Moldovei ( 1634 - 1653 ) , cu Bogdan Hmelnitski sunt multe informatii . Bogdan Hmelnitski dupa victoriile obtinute asupra polonezilor , la Pilava , Zborow , era un fel de rege al Ucrainei . El primea ambasadori si stabilea legaturi cu Crimeea , Turcia , Moldova , Ungaria ,Suedia etc . El a cerut in casatorie pentru fiul sau Timus ( Timotei ) , pe fata lui Vasile Lupu , domnita Ruxandra . (8) Din cauza refuzului in 1650 , Moldova a fost atacata de cazacii ucraineni si a fost devastata pana in munti si nulti oameni au fost dusi in prinsoare . In 1652 , Timus Hmelnitski insotit de 12000 de cazaci , venea la Iasi pentru a se casatori cu Ruxandra . Sub presiunea facuta de tatal sau asupra lui Vasile Lupu , ,, Cetatea Sucevei a fost arsa , cat si a boierilor moldoveni care il amenintau pe domni ca daca nunta nu are loc , il dau ei pe domn pe mana lui Bogdan Hmelnitski '' . Nunta a avut loc la Iasi , desi domnului Moldovei i s-a pustiit tara si i s-a ars capitala . (9)

In 1653 are loc alungarea lui Vasile Lupu din domnie de catre munteni si ardeleni, moment in care domnul Moldovei este ajutat de ginere : ,, Hmelnitski cu oastea cazaceasca veni la Iasi , invingandu-i pe dusmanii socrului sau si il aseza pe acesta in domnie , dar dupa aceasta , Matei Basarab si Racoczi II , vazandu-se amenintati , alungara a doua oara pe Vasile Lupu din domnie si pe Timus din Iasi , in timp ce soacra sa si cu cazacii se inchisesera in cetatea Sucevei. Acolo dupa ce cazura multi din ambele parti , Timus fu ranit la un picior de un obuz . '' -aceasta rana ii provoca moartea ginerelui peste cateva ore . (10) Doamna Ecaterina , ascunse ostasilor moartea lui Timus.Peste cateva zile , ei declarara ca vor depune armele si vor deschide portile cetatii, caci ei fiind cazaci , luptara pentru fiul hatmanului lor . Doamna le aminti ca sunt ostasi si ca si-au dat cuvantul sa apere Cetatea . Cazacii care se scalda cu sange dar au suflete de copii , o vazura pe aceasta femeie murind de foame alaturi de ei , o vazura spaland ranile lui Timus si le fu mila de ea . Ca un singur om ridicara mana dreapta , jurand s-o apere pana la ultima suflare . Nici foametea , nici setea , nici zilnicile asalturi ale dusmanului , nu-i facura sa-si calce cuvantul . Cazacii zaporojeni s-au intors in Ucraina , ducand cu ei trupul capitanului . Pe drum , convoiul se intalni cu Bogdan Hmelnitski , care venea cu o puternica armata in ajutorul fiului , dar prea tarziu . Intalnind lugubrul convoi , hatmanul muscand din buze spuse : ,, Multumesc tie Doamne ca nu l-ai lasat sa cada in mana dusmanului '' . Doamna Ruxandra nastea in acel moment 2 gemeni la 22 octombrie 1653 , cand la Cehrin , sosea corpul barbatului ei . Dupa un an de casatorie , la 24 de ani era vaduva . Din partea socrului ei , a primit Cetatea Rascovului pe malul Nistrului , de unde a privit de la o fereastra la stepele Ucrainei si de la alta la campiile Moldovei . Nu va mai parasi Ucraina niciodata.(11)Numele polcovnicului cazac care dupa moartea lui Timus Hmelnitski semna capitularea cazacilor la Suceava in 1653 , este Nicolae Federenka , ales de doamna Ecaterina . (12)

Un alt izvor istoric este ,, Culegerea istorica '' a lui St.V.Lukomski , cu o valoare redusa , deoarece autorul a trait cu 2 secole dupa evenimentele relatate de el . Culegerea istorica vorbeste de inlaturarea din domnie a lui Bogdan Lapusneanul si ca aceasta se datoreaza uneltirilor sale cu polonii , ba mai mult tanarul domn se si supuse regelui polonez . (13) In 1569 , domnitorul incheiase un tratat umilitor cu Polonia , prin care se obliga a veni in ajutorul Poloniei cu oameni si cu toate mijloacele sale , nu numai cand va fi chemat de rege , ci si cand va fi chemat de hatmanii acestuia , ca nu va intreprinde nimic chiar de-ar fi interesul Moldovei fara invoirea regelui polon .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles