Stefan Neaga

2x puncte

categorie: Muzica

nota: 8.79

nivel: Gimnaziu

La 18 ani Ștefan Neaga a absolvit școala muzicala. Programul examenului de absolvire cuprindea preludii și fugi de Bach, sonata în do# minor, opus 27 „Sonata Lunii” de Beethoven, „Dumca” de Ceaikovski, concertul nr.1 pentru pian și orchestra de Liszt.

..........................................
In 1926 el intra pentru a doua oara la academia de muzica[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Stefan Neaga

La 18 ani Ștefan Neaga a absolvit școala muzicala. Programul examenului de absolvire cuprindea preludii și fugi de Bach, sonata în do# minor, opus 27 „Sonata Lunii” de Beethoven, „Dumca” de Ceaikovski, concertul nr.1 pentru pian și orchestra de Liszt.

..........................................
In 1926 el intra pentru a doua oara la academia de muzica si arta teatrala.

Dar in anii aceia academia nu avea o orientare bine determinata si consecventa; putini erau cei ce se interesau de creația populara.
D. Cuclin, noul dascăl al compozitorului moldovean, om foarte cult si instruit, autorul manualului de analiza a formelor muzicale.
Fiind profesor la academia de muzica Cuclin citea cursurile de teorie a compoziției si a contrapunctului.

1931. Au zburat anii de studii la academie. Profesorul Cuclin i-a eliberat talentatului sau ucenic o caracteristica măgulitoare : „Subiectul confirma ca artistul, compozitorul si pianistul Neaga a frecventat pe parcursul a mai multul ani cursurile mele de compoziție scriind in acest răstimp urmatoarele lucrări muzica simfonica (o simfonie, un poem simfonic), muzica de camere (doua sonate, un cvartet, un cvintet) si muzica dramatica (religioasa, laica) a participat la concursuri de creația a unor lăutari si a fost menționat cu premii bănești . Dimitrie Cuclin.”

Dar in conditiile României burghezo-moșierești a anilor ”30 compozitorul era lipsit de posibilitățile sale de a-si dezvolta si aplica cu adevarat capacitatile sale de creație, de a se deda cu tot sufletul ocupației sale preferate. In tara se observa un declin al artelor –ce prețuia doar muzica străina la moda.

In căutarea unei iesiri din situația creata Neaga ia hotarirea de a pleca la Paris, unde spera sa se impuna ca pianist si sa-si continue studiile sale de compozitor.

La început succesul părea a fi tovarăș bun al tanarului muzician.

La Paris el evolueaza ca solist-pianist, precum si in concerte compune alături de Dinicu si in curând in 1937 i se acorda premiul expoziției universale de la Paris. In același an Nega este înscris ca student al scolii superioare pedagogice muzicale din Paris. Studiază la muzicieni de vaza francezi - A.Corto (pian) si miunsi (dirijarea orchestrala), A. Manjo compozitia.

Toți profesorii erau mulțumiți de talentului lor elev si menționau capacitatile lui muzicale.

Dar condițiile in care se afla Șt. Neaga aparent prielnice, nu au devenit si nu au putut deveni esențial fertile pentru dezvoltarea talentului sau.

In Franța antebelica arta muzicala burgheza trecea printr-o perioada de destramare si orice manifestare democrata trebuia sa-si croiasca drumul cu multa greutate. In schimb formalizmul in muzica, moda efrina infloreau fastuos.

A. Manjo directorul revistei “Monde Musical” a insotit corespadenta de la Moscova a lui Lossegur despre arta sovetica.
In astfel de conditii aflindu-se sub influenta a tot felul de curente muzicale ”de ultima ora” timp de 2 ani St. Neaga studiaza la cunoscutul pedagog Nadi Bulanje – reprezentanta a inpresionizmului francez.

Ea il sfatuia in permanenta “sa vorbeasca limba materna si sa utilizeze mai amplu tezaurul folcloric”. Cu toate acestea studile la acest muzician si pedagog de seama nu au exercitat o influenta bine facatoare asupra formarii personalitatii de creatie a compozitorului moldovan. “Suita franceza” in sase parti pentru pian, ce-i apartine si care a fost creata in aceasta perioada, purta amprenta evidenta a formalizmului si eclectizmului. Intr-un cuvint, era o creatie tipica a autorului rupt de la viata, pasionat de dispozitii pur subiective, de cautari formale.

Aceste grele cautari ale drumului sau individual ce mai sesizeaza in doua piese vocale si altele cinci pentru pian create de Neaga in aceeasi ani. Daca una din piaesele vocale scrise pe tema unui cintec popular românesс, a carei imagine luminoasa a determinat limpazimea liniei melodice a partiturii de solo si transparenta acompanimentului, apoi cealalta – “primii fulgi” – e creata in stilul ramantei sentimentale de salon; aici compazitorul a platit tributul noilor tendinte in muzica usoara de estrada la moda pe atunci in Rominia.

In piesele pentru pian din acea perioada compozitorul se lasa influentat de stilul virtuos, de salon.

“Parafreza” pentru pian pe o tema de T. Zaidler poate servi drept exemplu de lucrare bazata, in linii mari, pe efecte aparente. Nici nu e de mirare: anume de astfel de piese avea nevoe, pentru a-si reinoi repertoriul orchestra de restaurant, in care cinta compazitorul. “Parafraza” demonstreaza inaltul nivel tehnic profesional al lui Neaga-pianistul.

Nocturna nr.1 (“Dorul”) se distinge prin lnearitate si graficitate, printr-o oarecare rigiditate a desenului melodic.
Nocturna nr.2 creata pe baza unei melodii populare românesti e scrisa, la fel ca si “Primii fulgi”, in stilul muzicii de salon.
Aceasta piesa a fost un frumos succes pentru compozitor.

***

Anii petrecuti la Paris l-au comvins pe St. Neaga de lipsa de perspectiva a eforturilor de creatie inconditiile realitatii burgheze. Visul la o alta viata, la cea care incepuse odata cu venirea Puterii Sovetice in Moldova de pe malul sting al Nistrului, punea din ce in ce mai mult stapinire pe inima compozitorului.

In 1924 acolo fusese formata Republica Autonoma Sovetica Socialista Moldoveneasca.
In anii ’30 apar si multe lucrari orchestrale, avind ca tematica realitatea sovetica si care atesta procesul de crestere a muzicii profesioniste moldovenesti: poemul simfonic “Moldova” de V. Poleacov, “Suita moldoveneasca” pentru cvartetul de coarde de S. Orfeev, suita de balet “Rapsodia moldoveneasca” de N. Denscoi ect.

St. Neaga stia de succesele compozitorilor din Moldova de peste Nistru, ascultase lucrari de-ale lor, precum si lucrari ale altor autori sovetici.

Curind el paraseste Parisul si se intoarce la Bucuresti. Pantru a gasi un loc de lucru a fost nevoe de mai multe eforturi, ba si munca s-a adeverit a fi departe de cea, pe care si-a fi dorit-o.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Muzica

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles