Status, rol si conflict de rol

2x puncte

categorie: Psihologie

nota: 8.81

nivel: Facultate

Statutul este pozitia unui individ sau a unui grup in cadrul sistemului social, implicand un ansamblu legitim de asteptari fata de cei care ocupa alte pozitii in cadrul aceluias sistem; reprezinta un concept fundamental in psihologia sociala, antropologia sociala si culturala, sociologie. Aceasta pozitie are doua dimensiuni: orizontala si verticala.


Dimensiuniea orizontala [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Status, rol si conflict de rol

Statutul este pozitia unui individ sau a unui grup in cadrul sistemului social, implicand un ansamblu legitim de asteptari fata de cei care ocupa alte pozitii in cadrul aceluias sistem; reprezinta un concept fundamental in psihologia sociala, antropologia sociala si culturala, sociologie. Aceasta pozitie are doua dimensiuni: orizontala si verticala.


Dimensiuniea orizontala se refera la reteaua de contacte si de schimburi reale sau posibile pe care individul le are cu alte persoane situate la acelasi nivel social. Dimensiunea verticala vizeaza contactele si schimburila cu persone situate in ierarhia sociala intr-o pozitie superioara sau inferioara. In consecinta, fiecarei pozitii ii sunt precizate functiile, drepturile, indatoririle si modelele comportamentale considerate dezirabile.

Termenul de status a fost utilizat initial in filozofia sociala, desemnand drepturile si datoriile unei persoane, puterea de care aceasta dispune. Facand distinctie intre "situatia statutara" si "situatia de clasa", Max Weber da initial termenului de status un sens pur psihologic, sinonim celui de prestigiu. Acest sens se pastreaza in sociologia si psihologia nemarxista contemporana. Eludandu-se legatura dintre pozitia de clasa si status, termenul de status este utilizat adesea in conceptiile nemarxiste pentru a desemna doar distributia prestigiului. Din perspectiva antropologiei culturale, Ralph Linton a dat utilizarea termenului de status cu intelesul de colectie de drepturi si de datorii generate de locul ocupat de individ in societate. Talcott Parsons(1902-1979), atragand atentia asupra caracterului complementar al statusului, face distinctie intre statusurile atribuite si cele achizitionate, pentru care individul opteaza, face anumite eforturi.

In conceptia lui J. Stoetzel, statutul desemneaza ansamblul de comportamente pe care o persona le poate astepta sau pretinde din partea altora, in virtutea pozitiei pe care o ocupa in viata sociala. In aceasta acceptie, statutul are atat o latura obiectiva, definita prin elemente exterioare, observabile ale comportamentelor statutare, cat si una subiectiva constand din aprecierea si atitudinea persoanei fata de pozitia pe care o ocupa.

Realizarea optima a finalitatii a unei activitati este conditionata de o corecta definire si articulare a statutelor in cadrul structurii generale a sistemului social. Atat definirea, cat si functionalitatea statutelor nu pot fi concepute decat in cadrul unei retele interactionale ale pozitiei sociale, in care atributiile, drepturile si indatoririle sunt precis circumscrise, astfel incat sa nu apara suprapuneri sau hiatusuri. Functia unui statut consta in contributia fiecarei pozitii la realizarea scopurilor grupului sau institutiei sociale, intr-un anume context social. In consecinta, unul si acelasi satut poate avea functii diferite, determinate de contextul sociocultural concret.

In cadrul diferitelor culturi pot exista diferente sensibile in ceea ce priveste definirea si stabilirea functiilor unor pozitii sociale. Drepturile, indatoririle, modelele comportamentale practicate in situatii sunt nu numai diferite, dar se afla plasate intr-un cu totul alt sistem interactional de pozitii sociale, toate sunt preponderent derivate din coordonatele de baza ale respectivei culturi, si numai in mica masura din coordonatele obiective ale unor stari naturale. Configuratia si contunutul statutelor se poate modifica si in timp prin mutatii calitative.

Statusul este in mod necesar relational. El caracterizeaza o persoana printr-un ansamblu de drepturi si obligatii care regleaza interactiunile asle cu cei care ocupa alte statusuri. Acestea precizeaza raporturile pe care aceasta le poate avea cu sistemul de statusuri ale societatii careia ii apartine. Un om poate ocupa simultan mai multe pozitii. Enumerarea tuturor statusurilor ale unei persoane reprezinta setul de statusuri pe care acesta le ocupa.


Clasificarea statutelor se poate face pe baza mai multor criterii:
-dupa modul cum au fost obtinute de persoana, statutele pot fi prescrise(dupa varsta, sex, etnie, religie si nationalitate) sau dobandite(prin profesie, activitate politica, economica, etc)
-dupa natura instantei care le constituie, statutele pot fi formale(impuse de o institutie oficiala) sau informale(generate consensual in cadrul unor grupuri sau asocieri spontane)
-dupa durata statutele pot fi temporare sau permanente.

Majoritatea statusurilor de durata sunt atribuite, mostenite prin nastere. Acestea sunt: varsta, rasa, etnia, sexul, filiatia. Altele sunt dobandite, achizitionate, sau castigate, cum ar fi realizarile personale, educationale sau ocupationale. Statusurile temporare pot fi situationale sau tranzitorii.Un status situational este o pozitie pe care noi o ocupam numai pentru o anumita perioada intr-o situatie particulara. Statusurile tranzitorii reprezinta una din acele structuri sociale care ocupa un timp limitat pentru a face legatura dintre alte statusuri.

Dupa momentul in care statusurile sunt activate sau dupa asteptarile exprimate fata de unul dintre statusurile care apartin unei persoane, acestea pot fi manifestate sau latente.

Statusurile unei persoane pot fi echilibrate, avand o inalta corelatie, ceea ce duce la cristalizarea si congruenta statusului social. Exista insa situatia de necongruenta a statusurilor, generate de opozitia dintre acestea sau chiar de natura lor interna. In sociologia organizationala, s-a relevat ca pozitiile ierarhice intermediare determina conflicte interstatus. Cercertarile sociologice concrete au aratat ca modul in care persoana isi percepe propriul status intervine decisiv in depasirea conflictelor inter si intra status. De asemenea, s-au gasit corelatii semnificative intre cristalizarea statusului si atitudinile politice, intre status si anumite boli, ca si intre statusul profesional formal si satisfactia muncii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.