Statul de drept si societatea civila

5x puncte

categorie: Stiinte Politice

nota: 10.00

nivel: Facultate

Referat despre Statul de drept si societatea civila
Pornind de la originea etimologică a cuvântului stat, precizez ca acesta provine de la cuvântul latin status, care semnifică “stare”, “situație” a unui lucru sau a unei persoane.

Niccolo Machiavelli, în lucrarea Principele (1515) a folosit pentru prima dată termenul de stat, în sens de entitate polit[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Statul de drept si societatea civila

Referat despre Statul de drept si societatea civila
Pornind de la originea etimologică a cuvântului stat, precizez ca acesta provine de la cuvântul latin status, care semnifică “stare”, “situație” a unui lucru sau a unei persoane.

Niccolo Machiavelli, în lucrarea Principele (1515) a folosit pentru prima dată termenul de stat, în sens de entitate politică. Pentru a înțelege conceptul de stat am apelat la definițiile date statului de mai mulți profesorii și psihologi. Profesorul C. Dissescu considera în cursul său statul ca fiind reuniunea mai multor oameni, formând o persoană organică și morală, pe un teritoriu dat, în forma guvernanților și guvernaților sau, mai pe scurt, ca persoană politică a națiunii.

Celebrul sociolog Max Weber susține că statul este o intreprindere politică cu caracter instituțional a cărei conducere administrativă revendică cu succes, în aplicarea legilor, monopolul violenței fizice legitime. În doctrina contemporană, în sens restrâns, tehnic – juridic, conceptul de stat desemnează forma organizată a puterii publice (Ioan Muraru, Simina Tănăsescu). Într-o altă definiție se subliniază caracterul instituțional al statului, cuprinzăndu-se elementele și funcțiile acestuia: o instituție având ca suport o grupare de oameni așezată pe un spațiu delimitat, capabilă de a-și determina singură propria competență și organizată în vederea exercitării unor activități care pot fi grupate în funcțiile: legislativă, executivă și jurisdicțională (Tudor Drăganul).

Într-o definiție din dicționar, statul apare ca organizație politică și juridică a națiunii pe care o personifică (Pierre Avril și Jean Gicquel). Din perspectiva dreptului constituțional, putem defini statul ca fiind puterea politică organizată într-un anumit teritoriu, exercitată asupra unei comunităti de persoane, dinstinct de persoana guvernanților și având capacitatea de a-și determina propria competență (suveranitatea internă și externă). Conceptul de stat are și o semnificație proprie dreptului internațional public. Astfel, statul apare ca subiect de drept internațional și este definit ca sumă a trei elemente: un teritoriu determinat, o populație stabilă și capacitatea de a încheia relații cu alte state sau suveranitate externă.

Statul este un fenomen complex, care desemnează o societate organizată, cu o conducere autonomă. “În sens restrâns, prin stat înțelegem un sistem orgnizațional, care realizează conducerea politică a unei societăți, deținând în acest scop monopolul creării și aplicării dreptului”. Statul este așadar o instituție juridică, dorită și creată de națiune, care i-a acordat acestuia puterea suverană. Națiunea are ca elemente specifice: comunitatea de viață; comunitate de patrimoniu spiritual; comunitate de interese, comunitate de aspirații.
Statul se caracterizează prin următoarele trăsături: este o națiune organizată; se supune unei conduceri unice; are legi comune; este expresia interesului general (binelui comun). Pentru existența statului sunt necesare trei condiții și anume: națiunea; teritoriul; puterea publică.

II. DEFINIȚIA ȘI CARACTERISTICILE STATULUI DE DREPT
Profesorul Ioan Deleanu, analizând determinările statului de drept, remarcă evaluările diverse, surprinzătoare și contradictorii ale statului de drept, trecând în revistă numeroase “percepții doctrinare” între care: statul de drept corespunde unei “necesități antropologice”(H. Ryffel); el este un mit, un postulat și o axiomă, o veritabilă dogmă (J. Chevallier); un pleonasm, un nonsens juridic (H. Kelsen); un concept inutil “care mutilează de factură arbitrară alte două concepte (A. Hauriou) ”ș.a.

Asemenea evaluări sunt expresia unor abordări din perspective diferite ale premiselor și mecanismelor fenomenului statal în corelație cu fenomenul juridic care au condus la sesizarea unor multiple semnificații ale conceptului “stat de drept”. Câteva dintre acestea sunt: statul de drept semnifică subordonarea statului față de drept (J.Gicquel); este un sistem de organizare în care ansamblul raporturilor sociale și politice sunt subordonate dreptului (J.P.Henry); statul în care puterea este subordonată dreptului, toate manifestările statului fiind legitimate și limitate prin drept (M.J.Redor); statul de drept înseamnă garanții fundamentale libertăților publice, protecția ordinii legilor (J.L.Quermonne); statul de drept implică existența regulilor constituționale care se impun tuturor (G. Duhamel); este statul în măsură ă concilieze libertatea și autoritatea (M. Miaille); statul de drept este ordinea juridică ierarhizată și sistematizată (J.Dabin) ș.a

În condițiile contemporane, ale răsturnării și înlăturării regimurilor totalitare comuniste care au durat câteva generații și care au introdus modificări radicale în toate structurile societății – economice, politice, ideologice, culturale – și în viața oamenilor, reorganizarea acestor societăți pe baze democratice a reactualizat în mod deosebit conceptul statului de drept care să orienteze evoluția fostelor țări socialiste în conformitate u valorile sociale autentice din statele democratice dezvoltate.

În acest context și în doctrina juridică românească, s-au propus diverse definiții care, într-o formulare sau alta, încearcă să releve nucleul conceptual al statului de drept. Astfel într-o opinie statul de drept este “un concept politico – juridc ce definește o formă a regimului democratic de guvernământ din perspectiva raporturilor dintre stat și drept, dintre putere și lege prin asigurarea domniei legii și a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în exercitarea puterii ”. Alt autor remarcă organizarea statului de drept pe baza principiului separației puterilor statului, în aplicarea căruia justiția dobândește o reală independență și urmărind prin legislația sa promovarea drepturilor și libertăților inerente naturii umane, asigură respectarea strictă a reglementărilor sale de către ansamblul organelor de stat în întreaga lor activitate .

Referindu-se la caracteristicile statului de drept, Paul Cosmovici sintetizează că acesta “trebuie să acționeze pe baza și respectând forma dreptului, ca expresie a voinței generale. Trăsăturile sale caracteristice se aseamănă, de altfel, ideilor esențiale ale unui regim juridic democratic din societățile moderne și anume: suveranitatea poporului care își gășește expresia în alegeri libere și un sistem politic pluralist, separația puterilor și limitarea prerogativelor prezidențiale , independența judiciarului, egalitatea cetățenilor în fața legii, libertatea de opinie și de expresie, dreptul de asociere etc. adică promovarea și protecția drepturilor omului”.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Stiinte Politice

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles