State nationale si multinationale in a doua jumatate a secolului al XIX-lea

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.98

nivel: Liceu

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Europa a fost teatrul mișcărilor liberale, democratice și naționale îndreptate împotriva rivalităților politice și sociale ale Vechiului Regim; totodată, acum dezvoltându-se activitatea industrială, o nouă burghezie și un proletariat, căruia sindicalismul și socialismul îi furnizează mijloace de apărare. Cea de-a doua jumătate a secolului este marcată de î[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: State nationale si multinationale in a doua jumatate a secolului al XIX-lea

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Europa a fost teatrul mișcărilor liberale, democratice și naționale îndreptate împotriva rivalităților politice și sociale ale Vechiului Regim; totodată, acum dezvoltându-se activitatea industrială, o nouă burghezie și un proletariat, căruia sindicalismul și socialismul îi furnizează mijloace de apărare. Cea de-a doua jumătate a secolului este marcată de încercările de realizare a unității naționale de către unele popoare, precum este cazul românilor, italienilor și germanilor.

A. ROMÂNIA- MODELUL PLEBISCITAR-DIPLOMATIC

Constituirea României moderne, evoluția statului și a societății se află sub semnul obiectivelor revoluției de la 1848 și al confruntării de idei între cele două grupuri politice: liberalii și conservatorii. Disputa a fost legată, mai ales, de ,,modelul" care trebuia preluat și de ritmul schimbărilor. Liberalii susțineau o occidentalizare rapidă, pe când conservatorii doreau o schimbare lentă, în concordanță cu tradițiile românești. Obiectivele Revoluției de la 1848 vor constitui repere ale evoluției viitoare.

Puternicul curent unionist existent în rândul românilor, precum și interferarea intereselor Marilor Puteri în SE Europei au făcut unirea Principatelor Române să devină o problemă europeană. Ea a fost discutată la Congresul de pace de la Paris (1856), care punea capăt Războiului Crimeei (1853-1856). Cele 7 puteri prezente la Paris (Franța, Anglia, Rusia, Imperiul Otoman, Prusia, Regatul Sardiniei și al Piemontului, Imperiul Habsburgic) au avut atitudini diferite, dictate de propriile interese: în favoarea unirii s-au pronunțat Franța, Rusia, Prusia, Sardinia, Anglia, iar împotrivă s-au declarat Austria și Turcia. Deciziile adoptate în Tratatul de pace prevedeau intrarea Principatelor Române sub granița colectivă a puterilor europene, alegerea (în Moldova și Țara Românească) a unor Adunări ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii, integrarea în granițele Moldovei a 3 județe din sudul Basarabiei (teritoriu anexat de Rusia în 1812), libertatea navigației pe Dunăre etc.

Pentru înfăptuirea unirii Principatelor, românii au folosit cu abilitate calea plebiscitar-diplomatică. Adunările ad-hoc, cuprinzând reprezentanți aleși din diverse categorii sociale, au exprimat în 1857 voința de unire a Principatelor sub un principe străin și au solicitat neutralitate politică internațională. Dar puterile europene întrunite la Paris în 1858 pentru a lua în discuție cererile Adunărilor ad-hoc, au adoptat o Convenție care prevedea o unire formală: statul urma să se numească Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, fiecare având domn și înstituții proprii; se înființau instituții comune precum Comisia Centrală de la Focșani - elabora proiecte de legi în interes comun, Înalta Curte de Justiție și Casație; se prevedeau principii de organizare și modernizare a viitorului stat (separația puterilor în stat, desființarea privilegiilor de clasă, egalitatea în fața legii ș.a.). Așadar, Convenția de la Paris nu împlinea, dar nici nu anula speranța de unire a Principatelor Române.

Pentru înfăptuirea unirii Principatelor, a fost identificată o soluție care respecta Convenția de la Paris și punea puterile europene în fața faptului împlinit. Astfel, Adunările elective de la Iași și București au ales ca domn aceeași persoană, pe cunoscutul revoluționar pașoptist Alexandru Ioan Cuza (la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie în Țara Românească). Se îmbinau astfel cu abilitate două căi: cea plebiscitară - susținerea de către populație, atât în mod direct, cât și prin reprezentanții aleși în cele două Adunări elective; și cea diplomatică - respectarea prevederilor Convenției de la Paris. 24 ianuarie a devenit ziua Unirii Principatelor și a formării statului național modern român.

În timpul domniei lui Cuza (1859-1866) s-au pus bazele României moderne, și s-a consolidat unirea, s-au diversificat instituțiile și s-a întărit autonomia țării în raport cu Marile Puteri.
CONSOLIDAREA UNIRII (1859-1862). În această perioadă, Cuza a desfășurat o intensă activitate internă și externă prin care a consolidat Unirea. Pe plan intern, a unificat administrația telegrafului și vămile, circulația monetară, armata, a unificat stemele, a stabilit capitala la București, a inițiat măsuri pentru uniformizarea legislației. Pe plan extern, a întreprins diverse acțiuni diplomatice: memorii către puterile europene, vizite la Istanbul. Ca urmare, în decembrie 1861 a obținut recunoașterea internațională a deplinei uniri politice a Principatelor (dar numai pe timpul domniei sale). În acest context favorabil, în ianuarie 1862 s-au format primul guvern unic și o singură Adunare legislativă. La 24 ianuarie 1862, Principatele Unite și-au luat numele de România.
MARILE REFORME (1863-1865). Reformele adoptate în anii 1863-1865 au pus bazele organizării instituționale a statului român modern. Alături de Cuza, un rol important l-a avut Mihail Kogălniceanu, în calitate de prim-ministru. În 1863 a avut loc secularizarea averilor mănăstirești, care reprezentau Ą din suprafața țării. Pentru a facilita opera sa reformatoare, Cuza a organizat lovitura de stat din 2/14 mai 1864, prin care a dizolvat Adunarea legislativă dominată de conservatori; a fost adoptată prin plebiscit o Constituție (numită Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris). Ca urmare, s-a trecut la un regim politic autoritar; se înființau instituții noi: Corpul Ponderator sau Senatul (Parlamentul devenea bicameral) și Consiliul de Stat, care elabora proiecte de legi pe baza inițiativelor domnului. Votul era cenzitar.

Începând cu 1864, s-au adoptat reforme în diverse domenii: în agricultură - Legea rurală (14/26 august 1864), prin care o œ de milion de țărani primeau aproape 2 milioane de ha de pământ, în medie 4 ha pe familie; în administrație - Legea comunală, Legea pentru înființarea consiliilor județene; în justiție - Codul penal, Codul civil, prin care se garanta libertatea proprietății; în învățământ - Legea instrucțiunii publice prin care învățământul primar devenea gratuit și obligatoriu; în comerț - Codul Comercial, înființarea Camerei de Comerț; s-a adoptat sistemul unic de măsuri și greutăți. Pentru întărirea prestigiului extern al țării, s-a consolidat capacitatea militară, s-a proclamat autocefalia Bisericii Ortodoxe Române față de Patriarhia de la Constantinopol, s-a înființat Ministerul de Externe (1862). De asemenea, au fost sprijinite aspirațiile naționale ale românilor din celelalte teritorii românești și ale popoarelor vecine. La abdicarea forțată a lui Cuza (11 februarie 1866), România modernă era, în esență edificată.
MODERNIZAREA ROMÂNIEI (1866-1914). Procesul de modernizare a statului român început de Cuza s-a amplificat în vremea domniei lui Carol I (1866-1914). În urma plebiscitului din aprilie 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat domn (din 1881 a devenit regele Carol I). Aducerea prințului străin, înrudit cu suveranii Prusiei și ai Franței, a fost determinată de considerente care s-au dovedit a fi realiste: era o soluție pentru consolidarea statului național (deoarece puterile europene recunoscuseră unirea numai pe timpul domniei lui Cuza); se miza pe asigurarea stabilității interne, înlăturându-se lupta pentru domnie; era o garanție pentru consolidarea autonomiei și o speranță a câștigării independenței de stat a României.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles