Stat de drept

5x puncte

categorie: Drept

nota: 8.18

nivel: Facultate

În tratatul lui I. Deleanu “Drept constituțional și instituții politice” se evidențiază realizarea în practică a conceptului statului de drept, în conformitate cu trei modele:

1) Conform modelului englez Rule of low, ideea statului de drept s-a implantat progresiv în ambianța suveranității, monarhului și a încercat să limiteze această suveranitate, iar în cele din urmă s[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Stat de drept

În tratatul lui I. Deleanu “Drept constituțional și instituții politice” se evidențiază realizarea în practică a conceptului statului de drept, în conformitate cu trei modele:

1) Conform modelului englez Rule of low, ideea statului de drept s-a implantat progresiv în ambianța suveranității, monarhului și a încercat să limiteze această suveranitate, iar în cele din urmă s-a manifestat prin consfințirea suveranității Parlamentului. Rezultatele s-au conturat în două direcții:

a) limitarea împuternicirelor monarhului și recunoașterea lor prin intermediul dreptului pozitiv ca a “unei puteri constituitive”;

b) necesitatea instituirii actelor executivului direct sau indirect în baza autorității Parlamentului.

Astfel , atotputernicia Parlamentului, nu întîlnea în calea ei, mai ales după căderea în descertitudine a dreptului de veto, legislativ al șefului statului, nici o piedică, abstracție făcînd de forța morală considerabilă a unei opinii publice deosebit de geloasă de tradițiile liberale ale țării. Însă statul de drept, în varianta engleză – Rule of Low, presupune mai degrabă principiul egalității în fața legii decît cel al legalității, adică obligativitatea tuturor de a se supune legii și justiției. Față de stringența orientării statului de drept în statele aflate în perioada posttotalitară, în direcția principiului Rule of Law, ni se pare util să evidențiem că, în literatura de specialitate sînt prezentate ca elemente constituitive ale principiului Rule of Law.

a) prioritatea normelor fundamentale față de simpla opurtunitate politică, prioritate garantată, autonomia puterii judecătorești și răspunderea juridică a guvernului;

b) consacrarea prin norme juridice fundamentale a drepturilor cetățenilor, considerate ce drepturi naturale, inalienabile;

c) existența unui mediu favorabil indeplinirii celor două condițiii enumărate mai sus, Rule of Law, reprezentînd un standart după care poate fi guvernată numai o societate democratică și nu una totalitară.

2) Conform modelului german al statului de drept accentul se pune pe respectarea legalității din partea administrației și controlul jurisdicțional al activității ei. Republica de la Vaimar a consfințit această idee în legea sa fundamentală, devenind astfel “stat constituțional”, deși în realitate a rămas un “stat legal”, legislativul rămănînd înafara oricărui control.

3) În conformitate cu modelul francez statul de drept apare, după cum menționa carre de Malbero un “stat legal” care propagă principiile legalității. 18

I.Deleanu evidențiază o particularitate a fenomenului statului de drept foarte importantă: “Receptarea statului de drept” și felul de a-l realiza prin intermediul diferitor instituții diferă foarte mult de la o țară la alta, indicînd traseul de la o înterpretare formală și limitativă la una materială și extensivă. În așa țări ca Italia, Spania, Portugalia, Grecia, România etc se evidențiază afirmări materiale ale statului de drept.

În alte state, de exemplu Norvegia, sînt consfințite numai unele dintre principiile statului de drept ca neretroactivitatea legii, interzicerea revizuirii totale a constituției ei.19

Ne convingem că edificarea unui stat de drept în diferite țări este însoțită de anumite particularități în aspect local, care totuși nu se permit de a vorbi despre diferite noțiuni ale statului de drept.
“Statul de drept exprimă o condiție cu privire la putere, o mișcare de raționalizare și de ordonare a acesteia, dar și o nouă concepție cu privire la drept, cu privire la funcțiile și rolul acestuia” 20
Ideea referitoare la putere, în sistemul de exigențe, ale statului de drept, dezvoltă în genere limitarea puterii prin drept.

Limitarea puterii de stat presupune interpretări importante, noi, și anume o concepție corespunzătoare cu privire la raporturile dintre individ și stat, o concepție proprie și umanistă referitoare la democrație, o concepție bine gîndită și moderată referitoare la rolul statului în societate. Se observă că mai ales în țările eliberate de totalitarismul comunist abordarea “statului de drept” este o reacție împotriva statului dictatorial care l-a oprimat pe om, fie prin abuzul de egalitate, fie edificarea și aplicarea unor legi nedrepte. 21

În raport cu natura dreptului în vigoare, doctrina statului de drept a indicat diferite niveluri – sau forme de ideficare și de evoluția ale acestuia. 22 Prin primul nivel sau tendință a procesului de interactivitate a statului și dreptului se evidențiază statul polițienesc (Polizeitstaat), comparat de multă vreme cu o formă de organizare statală care neagă dreptul și care confundă spontan și artificial una din instituțiile administrative – poliția – cu noțiunea de putere discrețională.

În realitate, “statul poliținiesc” constituie una din formele statului de drept, numai că, într-un altfel de stat, dreptul aplicabil este cel al guvernului, al executivului. Dreptul este impregnat de ideea inegalității părților în raportul juridic. 23 Totuși nu putem afirma că dreptul este ignorat: “Ca stat de drept și spre deosebire de guvernămîntul dispotic sau arbitrar, statul polițienesc acordă un mare rol dreptului, dar acesta este lipsit de orice element de ambivalență, de orice caracter de reciprocitate plasat sub semnul unilateralității, el nu este decît expresia supremației statului acoperit de puterea sa.” 24

În statul poliținiesc există o dominație a dreptului, dar a unui drept format, desigur, de stat și absolut numai pentru stat. Ne convingem, că, deși există o dominație a dreptului, încă nu este vorba de un stat de drept. E nevoie de accentuat ce fel de drept există în acest stat. În statul de drept legea nu este numai un mijloc de acțiune a statului, dar și un vector de limitare a puterii lui. Statul poliținiesc desigur, numai convențional îl putem privi ca și pe oricare alt stat, ca pe o treaptă a procesului de edificare a statului de drept. Statul de drept apare în opoziție cu cel al tipului precedent de “Stat Prezidențial” sau “stat poliție”. 25

Un alt nivel al procesului de edificare a statului de drept este statul legal, ce și-a găsit exprimarea mai ales în Franța din perioada celei de a treia și a patra Republici. Prezența statului legal este că în stat se asigură “domnia legii” sau “suveranitatea legii”.

Unul din promotorii consecvenți ai acestui stat a fost Raymond Carri de Malbera care consideră că “nimic nu este posibil sau valabil decît prin lege” și că “nu există în Franța putere superioară puterii legii”. 26

Prezența statului legal și deosebirea de statul polițienesc se manifestă prin cîteva particularități:

a) cu toate că există și în statul poliținiesc o “putere de reglementare autonomă”, mai este prezent și principiul legalității ce implică o strictă conformitate a actelor administrației cu legea. “Legea nu este doar limitată activității executive, dar și condiția acesteia, organele administrative mărginindu-se la executarea legilor.” 27

b) separația puterilor apare la o condiție necesară a libertății;

c) dezvoltarea statului legal trece dezvoltarea instituțiilor respective. “ Reprezentarea proporțională și Parteinstaat sunt fructele naturale ale statului legal” 28

Însă după cum menționează I. Deleanu, două fenomene contradictorii și la fel de îngrijorătoare pot să rezulte de aici: fie accentuarea suveranității parlamentului și alunecarea sistemului spre un guvernămînt de adunare, fie criza statului legal, determinată de criza parlamentalizmului, ceea ce s-a întîmplat în Italia, începînd cu anul 1924, în Germania după 1933, în Spania în 1936 etc. 29

Un al treilea nivel al procesului de edificare a statului de drept și cel mai avansat este statul constituțional. Statul constituțional încearcă să completeze lacunele statului legal “să răspundă incapacității parlamentului de ași suporta criza”. 30

La început statul constituțional apare nu atît pentru a proteja drepturile și libertățile omului, cît pentru a preveni conflictele ce pot apărea în cadrul federalismului.

Astfel, inițial statul constituțional e preocupat de ideea repartizării atribuțiilor ce revin autorităților federale și autorităților subiectelor federației, interacțiunea optimală a acestora. Cu timpul, însă, statul se cristalizează ca formă modernă a statului de drept, prin intermediul unui mecanism de stabilire a supremației legilor și în primul rînd a celei fundamentale.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles