Starea actuală a mediului în România

2x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.80

nivel: Liceu

Calitatea aerului

Supravegherea sistematică a calității aerului, prin laboratoarele Rețelei Naționale de Supraveghere a Calității Aerului, relevă faptul ca nivelul de poluare a atmosferei se menține ridicat în mai multe zone de pe teritoriul țării, depășindu-se concentrația maximă admisibilă pentru multe dintre noxele evacuate în mediu. Cele mai semnificative depășiri sunt înregistr[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Starea actuală a mediului în România

Calitatea aerului

Supravegherea sistematică a calității aerului, prin laboratoarele Rețelei Naționale de Supraveghere a Calității Aerului, relevă faptul ca nivelul de poluare a atmosferei se menține ridicat în mai multe zone de pe teritoriul țării, depășindu-se concentrația maximă admisibilă pentru multe dintre noxele evacuate în mediu. Cele mai semnificative depășiri sunt înregistrate la pulberile în suspensie și pulberile sedimentabile, dar și la multe noxe periculoase cum sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalele grele, fenolii, acidul clorhidric și altele.

Cele mai mari valori ale pulberilor în suspensie s-au înregistrat la Arad, Rm. Vâlcea, Miercurea Ciuc, Baia Mare, Ploiești și Zalău. Au fost situații, ca cele înregistrate la Baia Mare, cînd frecvența de depășire a limitei maxime admisibile a fost de aproape 40%. Pulberile sedimentabile au depășit concentrația maxim admisibilă în multe localități din țară cum sunt: Galați, Brăila, Zlatna, Hunedoara, Brașov, Ploiești, Rovinari, Fieni, Comarnic, Bârsești. Unele dintre cele mai înalte valori au fost observate la Hunedoara unde s-a determinat o concentrație de circa 670 g/mp./lună. Concentrații crescute ale pulberilor de plumb și cadmiu au fost înregistrate la Baia Mare și Copșa Mică, unde frecvențele de depășire a limitelor maxime admisibile au peste 85% la Baia Mare respectiv peste 69% la Copșa Mică.

Calitatea apelor

Calitatea apelor din România este urmărită conform structurii și principiilor metodologice ale Sistemului Național de Supraveghere a Calității Apelor, care cuprinde 5 subsisteme, dintre care primele 4 se referă la sursele naturale de apă (apele curgătoare de suprafață, lacuri naturale și de acumulare, ape subterane și ape marine litorale), iar ultimul, la sursele de poluare a apelor și la apele uzate.
Din lungimea totală a principalelor râuri investigate în ultimii ani, 12.862 km (circa 57,5%) s-au încadrat în categoria I-a de calitate; 6.104 km (circa 30%) în categoria a II-a; 1.252 km (circa 6%) în categoria a III-a și 1.879 km (circa 8,6%) în categoria apelor degradate.
Situațiile cele mai defavorabile s-au înregistrat în bazinele hidrografice: Ialomița – cu circa 45% ape degradate, Prut – cu circa 21% ape degradate. Starea calității apelor fluviului Dunărea a evidențiat că, din cei 1.371 kilometri investigați, 830 km ( circa 60,5% ) s-au încadrat în categoria I de calitate și 541 km ( circa 39,5% ) în categoria II.

În ceea ce privește calitatea apei de pe litoral, din lungimea investigată de circa 245 km litoral, 86 km (circa 35%) s-a încadrat în categoria I-a de calitate și 159 km (circa 65%) în categoria a II-a de calitate.
În funcție de factorii care produc poluarea apei subterane, din analizarea datelor existente la nivelul fiecărui bazin hidrografic, se constată următoarele categorii de poluare mai importante:
• poluarea cu produse petroliere și compuși fenolici ai acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen, pe o suprafață de cca 70 kmp, datorită rafinăriilor;
• poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare și combaterea dăunătorilor în agricultură (compuși cu azot, compuși cu fosfor, pesticide etc.);
• poluarea cu produse rezultate din procesele industriale, în care sunt cuprinși o gamă variată de poluanți, a zonelor din jurul marilor platforme industriale;
• poluarea cu produse menajere și produse rezultate din activitatea zootehnică (substanțe organice, compuși azotici, bacterii etc.) a apelor subterane din zona unor mari orașe (Pitești, Oradea, București, Cluj, Suceava etc.) și din zona marilor complexe zootehnice.

Valorificarea resurselor de apă

Apa reprezintă un factor determinant al dezvoltării economice, având utilizări din ce în ce mai diverse: materie primă, agent termic, mediu de reacție agent de spălare. Deși 70% din suprafața globului este acoperită de ape, numai 3% din imensa cantitate de apă reprezintă apa dulce, din păcate 2% fiind blocată în calotele polare. Se poate trage concluzia că omenirea se află în criză de apă dulce. Consumul de apă pe cap de locuitor este un indicator al nivelului de dezvoltare a unei țări. Astfel România consumă 1750 m3/locuitor – an, față de media europeană de 4800 m3/locuitor – an. Există țări pe glob unde consumul de apă pe locuitor - an atinge abia 40 m3 ! În virtutea celor arătate se impune o gospodărirea rațională a resurselor.
Alimentarea cu apă. Consumatorii de apă sunt foarte variați: centre populate, unități de producție, sisteme hidrotehnice și de irigații, piscicultură, amenajări de agrement etc.

Fluxul apei într-un sistem de consum prezintă următoarele faze: captare, tratare, transport, utilizare, evacuarea apelor uzate. Alimentarea cu apă se poate realiza în trei feluri: în circuit deschis (evacuarea apei uzate la canalizare), în circuit închis (apa folosită
este reintrodusă în circuit după recondiționare) și în circuit mixt (cel mai rentabil).
Calitatea apei. În funcție de utilizări apa (potabilă sau industrială) trebuie să îndeplinească anumite condiții de calitate. STAS 4706, clasifică apele de suprafață după cum urmează:
• apă pentru consumul populației;
• apă pentru amenajări piscicole și procese tehnologice;
• apă pentru irigații și alimentări industriale.

Cea mai importantă caracteristică a apei o constituie “duritatea”, care reprezintă cantitatea totală se săruri de Ca și Mg dizolvate în apă. Duritatea poate fi:
• temporară, dată de carbonații de Ca și Mg;
• permanentă, dată de sărurile de Ca și Mg ale acizilor tari (CaCl2, MgSO4 etc.)

Duritatea totală (suma celor două durități) se exprimă în grade de duritate, 10d este echivalentul unui conținut de 10 mg CaO / l apă. În funcție de duritate, apele se clasifică în patru categorii: puțin dure (5…100d), medii (10…200d), dure (20…300d) și
Obținerea apei potabile. Apa potabilă trebuie să corespundă condițiilor de calitate de la categoria I – a, STAS 4706 : să fie lipsită de agenți patogeni, să nu aibă gust, să fie inodoră și incoloră. Tehnologia de obținere a apei potabile cuprinde următoarele faze: decantarea (prin liniștire), filtrarea (în filtre de nisip și pietriș), degazarea (cu aer sau abur supraîncălzit), coagularea (prin tratarea cu Al2(SO4)3), filtrare (pentru îndepărtarea suspensiilor coloidale), sterilizarea (cu radiații UV, raze X, ultrasunete sau tratare.

Obținerea apelor industriale. Datorită durității, apa nu poate și folosită în multe ramuri industriale așa cum se obține prin captare. În industria energetică, chimică, farmaceutică este necesară reducerea sau chiar anularea durității apei, care se face prin două procedee: dedurizare și deionizare (demineralizare).
Dedurizarea, se realizează frecvent prin procedeul var – sodă – tratarea succesivă a apei cu Ca(OH)2 și Na2CO3, substanțe care duc la precipitarea sărurilor dizolvate de Ca și Mg; se obține scăderea durității.
Deionizarea, se aplică în situațiile când se cere un grad înalt de puritate a apei, folosind cationiți (RSO3H) unde R este un radical macromolecular) și anioniți (ROH sau RNH2)

Desalinizarea apei marine. Țările cu resurse sărace de apă dulce (deșertice) își completează deficitul de apă prin desalinizarea apei de mare (operație foarte costisitoare) care se face în două feluri:
• pentru ape cu salinitate mare (35 mg/l) – prin schimbarea stării de agregare (distilare rapidă în trepte);
• pentru ape cu salinitate redusă (> 15 mg / l) – prin osmoză inversă (trecerea prin membrane celulozice sau poliamidice).
Epurarea apelor uzate. Folosirea apei în scopuri casnice sau industriale duce la “uzarea” acesteia – încărcarea cu substanțe nocive. Deversarea unei astfel de ape în fluvii ar avea consecințe catastrofale asupra sănătății planetei, capacitatea naturală Bazele tehnologiei – note de curs de autoepurare fiind redusă. Dintre metodele uzuale de evitare a poluării apelor se disting două: tratarea apelor reziduale industriale și epurarea apelor menajere. Ambele tehnologii folosesc cu succes procedee biologice de descompunere a substanțelor nocive, cu ajutorul bacteriilor aerobe și anaerobe. Procedeele biochimice sunt rentabile din punct de vedere economic, deoarece în urma lor rezultă biogaz (cu întrebuințări energetice), nămol (folosite ca îngrășământ agricol) și bineînțeles apă, care poate fi recirculată industrial sau deversată în fluvii.

Starea solurilor

Deși, în ultimii ani, o serie de unități industriale au fost închise, iar altele și-au redus activitatea, poluarea solului se menține ridicată în multe zone fierbinți (Borzești-Onești, Bacău, Ploiești, Brașov, Isalnița, Pitești, Govora, Suceava, Tg. Mureș, Turnu Măgurele, Tulcea).
O problemă care trebuie avută în vedere este cea a celor 973 de depozite industriale și orășenești, care ocupă 11.086 ha teren
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles