Spinul - George Cosbuc

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.92

nivel: Gimnaziu

In anul 1893, cand apare primul volum de versuri, „ Balade si idile”, Cosbuc intra in centrul atentiei vietii literare romanesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Baladele, compuneri epice, sunt de inspiratie nationala sau scrise pe motive diverse: arabe („El Zorab”), greco-latine, indice („Puntea lui Rumi”) .

Idilele lui Co[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Spinul - George Cosbuc

In anul 1893, cand apare primul volum de versuri, „ Balade si idile”, Cosbuc intra in centrul atentiei vietii literare romanesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Baladele, compuneri epice, sunt de inspiratie nationala sau scrise pe motive diverse: arabe („El Zorab”), greco-latine, indice („Puntea lui Rumi”) .

Idilele lui Cosbuc infatiseaza natura satului , cu deprinderile de munca ale taranului si erotica taraneasca. In aceeasi nota specific populara a creatiei din „ Balade si idile” se continua si volumul „Fire de tort”, aparut in anul 1896.
Cele mai multe dintre poeziile lui George Cosbuc sunt erotice. Poetul se dovedeste a fi obiectiv, poeziile sale exprimand sentimentele si nelinistile flacaului sau ale fetei, aflati in criza erotica a varstei

Poezia „ Spinul ” face parte din volumul „Balade si idile” si alaturi de alte cateva poezii cum ar fi „ Ispita” , „Dragoste-nvrajbita” , „Manioasa”, „Nu te-ai priceput” , „Rea de plata” , ilustreaza farmecul tuturor idileleor cosbuciene mai ales prin lipsa oricarui conventionalism si simplitatea compozitiei.

Poetul alege sa-si prezinte personajele inca de la inceput, numindu-i „frumoasa” si „voinicul” si ii aseaza intr-un decor rustic „pe-un razor...devale”. În cadrul rural, idilicul reprezeintă sensul cel mai real dat viețuirii într-un cosmos sănătos, solar. Totul se petrece într-un adevăr, într-o luminozitate rară.

Scena este extrasa dintr-un cotidian țărănesc, stilizat cu grație și simplitate: baiatul scoate un spin din talpa fetei; din prima strofa apar trairile ( „si ea plangea”), incertitudinea („de ce tot razi?”), sentimentele („ah,cum ma dor/ Aceste rasete-ale tale!”).
In grupajul urmator de trei versuri este prezentata frumoasa fata impodobita de natura :

„Ea are flori de crâng la sân,
Și-n păr un trandafir sălbatic,
Și părul ei de rouă-i plin.”

Aflam in strofa a doua ca fata a cules fragi pentru a i-i oferi baiatului „Trei fragi de-ar fi, sunt pentru tine!”considerand ca „..si-atat e doara bine”. El este amuzat atat de intamplare cat si de darul pe care urma sa il primeasca („ei, las’ sa rad!..trei fragi..”).
Urmatoarele versuri constituie o cearta: ea izbeste cu piciorul de durere, ii reproseaza lui ca n-are mila si e napasator la durerea ei, el crede ca e prea fricoasa si totusi recunoaste ca ii pasa mult de ea:

„Ba-mi pasă mult, că eu n-aș vrea
Să-mi fie șchioapă nevestica!”

Tot acum aflam ca cei doi sunt promisi unul altuia. Micile rautati ale indragostitilor sunt insotite imediat de remuscari si regrete. Frumoasa uita de spin si de durere; poetul prezinta inveselirea si zambetul fetei ca o inflorire a gingasei si albei flori de mar :

„Și-i înfloresc zâmbind obrajii
Cei albi ca florile de măr.”

Natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului .
Sentimentul de iubire este profund, de o gravitate ontologică, provocând de fiecare dată reacții spontane, însă nuanțate, de șăgălnicie, de suferință, de regret sau ironie la spiritul ludic, afecte, ori cochetărie.
Fata ar vrea sa se incredinteze ca sentimentele flacaului pentru ea vor fi aceleasi in orice situatie sau il pune pe acesta la incercare si apeleaza astfel la intelepciunea blanda specifica oamenilor simpli de la tara:

„Să fiu chiar șchioapă, ce-i apoi?
Că ce ți-e drag, tot drag rămâne!”

Poetul surprinde în scene de o grație firească semnele tulburării erotice, jocurile și capriciile iubirii, farmecul vârstei incerte, între o candoare sufletească și o instinctivă tactică erotică. Cosbuc pune cu grija in raspunsul flacaului atat dorinta de a respecta obiceiurile frumoase de nunta pastrate in satul romanesc dar si dorinta arzatoare de a fi cu aleasa lui:

„Ni-e nunta, dragă, e ca mâine
Tu cum să joci? Sărac de noi!
Să stai la masă-ntre bătrâne.
............................................
La nuntă-mi, bată-o năpasta,
Să nu joc eu? De-aș ști că zac,
La nuntă vreau să-mi joc nevasta!”

Ni se dezvalui acum o ipostaza feminina, gingasa a fetei –pana acum fricoasa, copilaroasa, capricioasa. Felul in care isi marturisteste sentimentele este emotionanat, in timp ce „incetisor dezmiarda fruntea/ Flacaului cu bratul drept” .Prinsa in valtoarea dragostei ,uita de durerea de la inceput si „rade-acum”.Vazandu-se „salvata” la fel ca si fata din „Rea de plata”, se tocmeste, oferindu-i flacaului fragii si floarea din par.Impulsul erotic este mai mult saga. Siretenia fetei, instinctiva il face pe fecior sa isi doreasca si mai mult sa-i fie aproape :

„De dor de fragi să plâng feciorii?
De flori dă-mi ochii tăi cei dragi
Și pentru fragi dă-mi obrăjorii!”
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.