Spatiul romanesc

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.55

nivel: Liceu

     Tara noastra este situata în emisfera nordica, la intersectia meridianului de 25o longitudine estica cu paralela de 45o latitudine nordica, cea ce înseamna ca se afla la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord. În Europa, România este aproximativ în centru, la distanta egala între punctele extreme ale Europei: tarmul atlantic al Pen[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Spatiul romanesc

     Tara noastra este situata în emisfera nordica, la intersectia meridianului de 25o longitudine estica cu paralela de 45o latitudine nordica, cea ce înseamna ca se afla la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord. În Europa, România este aproximativ în centru, la distanta egala între punctele extreme ale Europei: tarmul atlantic al Peninsulei Iberice în vest si Muntii Ural în est. În schimb este mai aproape de Marea Mediterana, sudul Europei, decât de Oceanul Arctic, nordul Europei.

      Vecinii României sunt: - în S: Bulgaria

     - în S-V: Iugoslavia

     - în N-V: Ungaria

     - în N: Ucraina

     - în E: Moldova, Ucraina si Marea Neagra

      Principalele caracteristici ale reliefului României sunt varietatea, proportionalitatea si dispunerea pe trepte concentrice.

     " Muntii Carpati ocupa 28% din teritoriul României. Ei formeaza un inel în jurul Depresiunii Transilvaniei. Sunt împartiti în: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali.

     " Dealurile si podisurile ocupa 42% si se întind în jurul Carpatilor

     " Câmpiile ocupa 30%. Avem doua câmpii: Câmpia Româna (în S) si Câmpia de Vest

      România de azi este situata în zona de contact dintre Europa Centrala si Europa de Rasarit, fapt ce a lasat o amprenta specifica asupra civilizatiei românesti. Spatiul carpato-dunarean este termenul cel mai potrivit pentru a denumi aria în care au evoluat civilizatiile preistorice si istorice atestate pe teritoriul de astazi al tarii noastre.

      Unitatea geografica a spatiului carpato-dunarean se sprijina pe trei elemente importante: Dunarea, Carpatii si Marea Neagra. Proportionalitatea armonioasa a elementelor geografice, clima temperata, bogatia florei si faunei au oferit conditii optime de trai locuitorilor din aceasta arie geografica. Asa se explica si continuitatea de locuire din cele mai vechi timpuri si pâna azi, în pofida numeroaselor migratii ce au afectat teritoriul tarii noastre pâna în zorii Evului Mediu si care au determinat fluctuatii demografice.

      Câmpiile si vaile râurilor au permis practicarea agriculturii, în zona dealurilor subcarpatice se cresteau animale, iar din munti se extrageau bogatiile subsolului. Civilizatia Româneasca veche a fost o civilizatie a lemnului. Padurea a jucat un rol important în istoria româneasca, constituind nu numai o bogatie naturala, dar si un adapost împotriva navalitorilor. Reteaua hidrografica a României, izvorâta din Muntii Carpati, constituie un alt element de unitate, apele curgatoare fiind artere importante de comunicatie între diferitele provincii. Dunarea a fost o cale de contact cu regiunile Europei centrale, favorizând circulatia oamenilor, ideilor, bunurilor culturale si materiale.

      Oamenii s-au simtit întotdeauna legati de mediul înconjurator cu care adesea s-au identificat.

      Izvoarele istorice si descoperirile arheologice demonstreaza faptul ca pamântul românesc a fost locuit permanent din vremuri stravechi. Firul etnogenezei poporului român poate fi urmarit, fara întrerupere, timp de patru milenii, de când în acest spatiu traiau tracii, getii si dacii.

      În perioada marilor migratii ale popoarelor, stramosii nostri s-au concentrat mai ales în regiunile aparate natural, în asa-numitele ,,tari": Tara Oasului, Tara Maramuresului, Tara Motilor, Tara Fagarasului, Tara Bârsei etc. Din secolul al XIV-lea pâna în secolul al XIX-lea românii au vietuit în trei mari principate: Tara Româneasca, Moldova si Transilvania. Desi aflate într-o zona în care se întâlneau interesele a trei mari imperii (Imperiul Otoman, Rusia Tarista si Imperiul Habsburgic), cele trei principate n-au putut fi înglobate de acestea.

      Oficializarea numelui tarii noastre, România, are loc în anul 1862, dupa ce Imperiul Otoman recunoaste unirea Principatelor Române, care se realizase cu trei ani mai înainte.

      În tara noastra traiesc, în prezent, circa 22,5 milioane de locuitori. Cu aceasta populatie, România se înscrie între tarile de marime medie din Europa. La jumatatea secolului trecut (în 1859), populatia României numara 8,6 milioane de locuitori. Începând cu aceasta data, populatia tarii cunoaste o crestere continua si relativ echilibrata a numarului locuitorilor, cu exceptia perioadei celor doua razboaie mondiale si a anilor imediat urmatori, precum si a ultimului deceniu din secolul al XX-lea.

     Pe teritoriul tarii noastre, populatia este raspândita pe toate treptele de relief: de pe tarmul Marii Negre si din Delta Dunarii pâna pe culmile montane. Asezarile permanente urca mai ales în Muntii Apuseni, unde ajung pâna la circa 1.600 m altitudine. Asezarile temporare (odai, salase etc.) urca si mai sus, în toti muntii nostri.

      Densitatea medie a populatiei României este de aproape 100 de locuitori pe km2, fiind mai mare decât media europeana. Actuala densitate a populatiei este de doua ori mai mare decât la începutul secolului al XX-lea.

      Pe cuprinsul tarii exista unele diferentieri, determinate de gradul de favorabilitate al conditiilor naturale, precum si de cauze de ordin istoric, economic etc. Astfel, valori ale densitatii populatiei peste media pe tara se înregistreaza în:

     " Zone de câmpie, deal si podis, cu bogate si variate resurse naturale si, de regula, de veche si permanenta populare;

     " Unele depresiuni colinare si montane joase;

     " Areale cu o puternica dezvoltare a industriei;

     " Zone cu spor natural mai ridicat.

      Populatia tarii noastre este compusa majoritar din români (90%), ceea ce îi confera României statutul de stat national unitar. Alaturi de români traiesc mai multe minoritati nationale, dintre care mai numeroase sunt, în prezent, maghiarii si tiganii.

      Dupa religie, cea mai mare parte a populatiei României este crestin-ortodoxa. Ceilalti credinciosi apartin altor culte crestine (romano-catolici, reformati, greco-catolici, baptisti etc.), precum si cultelor islamic, mozaic etc. ori unor secte religioase.

      În ultimele decenii se constata o tendinta de diminuare a grupei de vârsta tinere (0 - 14 ani) si de crestere a ponderii populatiei vârstnice (peste 60 ani). Aceasta mutatie se datoreaza, pe de o parte, reducerii sporului natural, pe de alta, cresterea duratei medii de viata a populatiei si semnifica ,,îmbatrânirea" populatiei.

      Îndata ce recoltele au intrat în hambare si gerul iernii a început sa ,,muste", viata satului maramuresean intra în lumea magicului. De acuma si pâna ce vor aparea primii ghiocei, fetele si femeile se strâng la sezatori pentru ,,a întoarce" firul, dar si vorba, punând la cale nuntile de dupa Boboteaza.

      Pe 17 decembrie, în Tara Lapusului începe ,,Festivalul datinilor de iarna", care da tonul unui timp unic, cu uraturi, colinde si jocuri cu masti.

      Cei din Sighet se pornesc mai greu, de-abia în a II-a zi a Craciunului, dezlantuind o sarbatoare cu nimic mai prejos de cea a lapusnenilor. Uratorii din satele zonei se întrec în colinde si strigatori, care mai de care mai nastrujnice.

      Datinile oltenesti au acelasi punct de plecare: bucuria Nasterii Mântuitorului. De fiecare an colindatorii încep sa se strânga tiptil-tiptil pe sub ferestrele gazdelor pornind a ura. Rasplata si-o vor primi atât în colaci, mere si nuci, cât si în gustosii cârnaciori sau sarmale, toate stropite cu zaibar sau tuica adevarata de pruna.

      O veche datina face ca în dimineata Anului Nou, toate fetele care ,,au legat parii" de cu seara sa se grabeasca la gard, cautând sa afle cum le va fi norocul. Daca parul estre drept, sanatos si cu coaja, atunci bucuria lor e mare, pentru ca viitorul sot le va fi frumos la faptura, înalt la stat, sanatos si avut. Daca însa parul legat este putregaios si fara coaja, atunci au un motiv de suparare: barbatul le va fi urât, bolnavicios si sarac. Iar daca, din întâmplare, parul vreuneia a fost luat de vânt atunci ursitul lor va murii si vor avea parte de ce e mai greu.

      Un alt obicei obliga femeile din Muntenia si Oltenia sa mature în dimineata Anului Nou, iar praful sa îl sadeasca la radacinile pomilor, existând convingerea ca acestia vor rodi mai bine în anul care tocmai va veni.

      Iarna satul moldovenesc degaja o atmosfera de veselie generala. Dintre toate ,,Plugusorul" pare a fi cea mai vestita si cea mai frumoasa datina. Totul începe cu câteva zile înainte zile când ,,plugarii" cauta simbriasi, ca sa formeze o ,,echipa" cât mai competitiva. Seara purced cu uratul si, în timp ce ,,solistul" spune Plugusorul lânga fereastra, simbriasii stau ceva mai departe si dau strasnic din bice. Tot darul este pus la un loc în traista si nu se împarte decât dupa ce au fost strânsi ultimii banuti.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.