Spatiul romanesc

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.55

nivel: Liceu

     Tara noastra este situata īn emisfera nordica, la intersectia meridianului de 25o longitudine estica cu paralela de 45o latitudine nordica, cea ce īnseamna ca se afla la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord. Īn Europa, Romānia este aproximativ īn centru, la distanta egala īntre punctele extreme ale Europei: tarmul atlantic al Pen[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Spatiul romanesc

     Tara noastra este situata īn emisfera nordica, la intersectia meridianului de 25o longitudine estica cu paralela de 45o latitudine nordica, cea ce īnseamna ca se afla la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord. Īn Europa, Romānia este aproximativ īn centru, la distanta egala īntre punctele extreme ale Europei: tarmul atlantic al Peninsulei Iberice īn vest si Muntii Ural īn est. Īn schimb este mai aproape de Marea Mediterana, sudul Europei, decāt de Oceanul Arctic, nordul Europei.

      Vecinii Romāniei sunt: - īn S: Bulgaria

     - īn S-V: Iugoslavia

     - īn N-V: Ungaria

     - īn N: Ucraina

     - īn E: Moldova, Ucraina si Marea Neagra

      Principalele caracteristici ale reliefului Romāniei sunt varietatea, proportionalitatea si dispunerea pe trepte concentrice.

     " Muntii Carpati ocupa 28% din teritoriul Romāniei. Ei formeaza un inel īn jurul Depresiunii Transilvaniei. Sunt īmpartiti īn: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali.

     " Dealurile si podisurile ocupa 42% si se īntind īn jurul Carpatilor

     " Cāmpiile ocupa 30%. Avem doua cāmpii: Cāmpia Romāna (īn S) si Cāmpia de Vest

      Romānia de azi este situata īn zona de contact dintre Europa Centrala si Europa de Rasarit, fapt ce a lasat o amprenta specifica asupra civilizatiei romānesti. Spatiul carpato-dunarean este termenul cel mai potrivit pentru a denumi aria īn care au evoluat civilizatiile preistorice si istorice atestate pe teritoriul de astazi al tarii noastre.

      Unitatea geografica a spatiului carpato-dunarean se sprijina pe trei elemente importante: Dunarea, Carpatii si Marea Neagra. Proportionalitatea armonioasa a elementelor geografice, clima temperata, bogatia florei si faunei au oferit conditii optime de trai locuitorilor din aceasta arie geografica. Asa se explica si continuitatea de locuire din cele mai vechi timpuri si pāna azi, īn pofida numeroaselor migratii ce au afectat teritoriul tarii noastre pāna īn zorii Evului Mediu si care au determinat fluctuatii demografice.

      Cāmpiile si vaile rāurilor au permis practicarea agriculturii, īn zona dealurilor subcarpatice se cresteau animale, iar din munti se extrageau bogatiile subsolului. Civilizatia Romāneasca veche a fost o civilizatie a lemnului. Padurea a jucat un rol important īn istoria romāneasca, constituind nu numai o bogatie naturala, dar si un adapost īmpotriva navalitorilor. Reteaua hidrografica a Romāniei, izvorāta din Muntii Carpati, constituie un alt element de unitate, apele curgatoare fiind artere importante de comunicatie īntre diferitele provincii. Dunarea a fost o cale de contact cu regiunile Europei centrale, favorizānd circulatia oamenilor, ideilor, bunurilor culturale si materiale.

      Oamenii s-au simtit īntotdeauna legati de mediul īnconjurator cu care adesea s-au identificat.

      Izvoarele istorice si descoperirile arheologice demonstreaza faptul ca pamāntul romānesc a fost locuit permanent din vremuri stravechi. Firul etnogenezei poporului romān poate fi urmarit, fara īntrerupere, timp de patru milenii, de cānd īn acest spatiu traiau tracii, getii si dacii.

      Īn perioada marilor migratii ale popoarelor, stramosii nostri s-au concentrat mai ales īn regiunile aparate natural, īn asa-numitele ,,tari": Tara Oasului, Tara Maramuresului, Tara Motilor, Tara Fagarasului, Tara Bārsei etc. Din secolul al XIV-lea pāna īn secolul al XIX-lea romānii au vietuit īn trei mari principate: Tara Romāneasca, Moldova si Transilvania. Desi aflate īntr-o zona īn care se īntālneau interesele a trei mari imperii (Imperiul Otoman, Rusia Tarista si Imperiul Habsburgic), cele trei principate n-au putut fi īnglobate de acestea.

      Oficializarea numelui tarii noastre, Romānia, are loc īn anul 1862, dupa ce Imperiul Otoman recunoaste unirea Principatelor Romāne, care se realizase cu trei ani mai īnainte.

      Īn tara noastra traiesc, īn prezent, circa 22,5 milioane de locuitori. Cu aceasta populatie, Romānia se īnscrie īntre tarile de marime medie din Europa. La jumatatea secolului trecut (īn 1859), populatia Romāniei numara 8,6 milioane de locuitori. Īncepānd cu aceasta data, populatia tarii cunoaste o crestere continua si relativ echilibrata a numarului locuitorilor, cu exceptia perioadei celor doua razboaie mondiale si a anilor imediat urmatori, precum si a ultimului deceniu din secolul al XX-lea.

     Pe teritoriul tarii noastre, populatia este raspāndita pe toate treptele de relief: de pe tarmul Marii Negre si din Delta Dunarii pāna pe culmile montane. Asezarile permanente urca mai ales īn Muntii Apuseni, unde ajung pāna la circa 1.600 m altitudine. Asezarile temporare (odai, salase etc.) urca si mai sus, īn toti muntii nostri.

      Densitatea medie a populatiei Romāniei este de aproape 100 de locuitori pe km2, fiind mai mare decāt media europeana. Actuala densitate a populatiei este de doua ori mai mare decāt la īnceputul secolului al XX-lea.

      Pe cuprinsul tarii exista unele diferentieri, determinate de gradul de favorabilitate al conditiilor naturale, precum si de cauze de ordin istoric, economic etc. Astfel, valori ale densitatii populatiei peste media pe tara se īnregistreaza īn:

     " Zone de cāmpie, deal si podis, cu bogate si variate resurse naturale si, de regula, de veche si permanenta populare;

     " Unele depresiuni colinare si montane joase;

     " Areale cu o puternica dezvoltare a industriei;

     " Zone cu spor natural mai ridicat.

      Populatia tarii noastre este compusa majoritar din romāni (90%), ceea ce īi confera Romāniei statutul de stat national unitar. Alaturi de romāni traiesc mai multe minoritati nationale, dintre care mai numeroase sunt, īn prezent, maghiarii si tiganii.

      Dupa religie, cea mai mare parte a populatiei Romāniei este crestin-ortodoxa. Ceilalti credinciosi apartin altor culte crestine (romano-catolici, reformati, greco-catolici, baptisti etc.), precum si cultelor islamic, mozaic etc. ori unor secte religioase.

      Īn ultimele decenii se constata o tendinta de diminuare a grupei de vārsta tinere (0 - 14 ani) si de crestere a ponderii populatiei vārstnice (peste 60 ani). Aceasta mutatie se datoreaza, pe de o parte, reducerii sporului natural, pe de alta, cresterea duratei medii de viata a populatiei si semnifica ,,īmbatrānirea" populatiei.

      Īndata ce recoltele au intrat īn hambare si gerul iernii a īnceput sa ,,muste", viata satului maramuresean intra īn lumea magicului. De acuma si pāna ce vor aparea primii ghiocei, fetele si femeile se strāng la sezatori pentru ,,a īntoarce" firul, dar si vorba, punānd la cale nuntile de dupa Boboteaza.

      Pe 17 decembrie, īn Tara Lapusului īncepe ,,Festivalul datinilor de iarna", care da tonul unui timp unic, cu uraturi, colinde si jocuri cu masti.

      Cei din Sighet se pornesc mai greu, de-abia īn a II-a zi a Craciunului, dezlantuind o sarbatoare cu nimic mai prejos de cea a lapusnenilor. Uratorii din satele zonei se īntrec īn colinde si strigatori, care mai de care mai nastrujnice.

      Datinile oltenesti au acelasi punct de plecare: bucuria Nasterii Māntuitorului. De fiecare an colindatorii īncep sa se strānga tiptil-tiptil pe sub ferestrele gazdelor pornind a ura. Rasplata si-o vor primi atāt īn colaci, mere si nuci, cāt si īn gustosii cārnaciori sau sarmale, toate stropite cu zaibar sau tuica adevarata de pruna.

      O veche datina face ca īn dimineata Anului Nou, toate fetele care ,,au legat parii" de cu seara sa se grabeasca la gard, cautānd sa afle cum le va fi norocul. Daca parul estre drept, sanatos si cu coaja, atunci bucuria lor e mare, pentru ca viitorul sot le va fi frumos la faptura, īnalt la stat, sanatos si avut. Daca īnsa parul legat este putregaios si fara coaja, atunci au un motiv de suparare: barbatul le va fi urāt, bolnavicios si sarac. Iar daca, din īntāmplare, parul vreuneia a fost luat de vānt atunci ursitul lor va murii si vor avea parte de ce e mai greu.

      Un alt obicei obliga femeile din Muntenia si Oltenia sa mature īn dimineata Anului Nou, iar praful sa īl sadeasca la radacinile pomilor, existānd convingerea ca acestia vor rodi mai bine īn anul care tocmai va veni.

      Iarna satul moldovenesc degaja o atmosfera de veselie generala. Dintre toate ,,Plugusorul" pare a fi cea mai vestita si cea mai frumoasa datina. Totul īncepe cu cāteva zile īnainte zile cānd ,,plugarii" cauta simbriasi, ca sa formeze o ,,echipa" cāt mai competitiva. Seara purced cu uratul si, īn timp ce ,,solistul" spune Plugusorul lānga fereastra, simbriasii stau ceva mai departe si dau strasnic din bice. Tot darul este pus la un loc īn traista si nu se īmparte decāt dupa ce au fost strānsi ultimii banuti.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.