Solul

2x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.27

nivel: Liceu

Construcția de bază a formelor de relief este creată de către forțe ce acționează în interiorul Pămîntului. Aceste procese extraordinare produc zilnic schimbări în această structură de bază, o deformează în mod continuu.

Natura terestră, componența lumii vegetale și animale au evoluționat de la cele mai primitive forme pînă la asociațiile biologice contemporane. De la[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Solul

Construcția de bază a formelor de relief este creată de către forțe ce acționează în interiorul Pămîntului. Aceste procese extraordinare produc zilnic schimbări în această structură de bază, o deformează în mod continuu.

Natura terestră, componența lumii vegetale și animale au evoluționat de la cele mai primitive forme pînă la asociațiile biologice contemporane. De la începutul revoluției industriale, adică de la mijlocul secolului al XVIII-lea activitatea umană a avut și ea un rol important în modelarea suprafeței Pămîntului, cîteodată chiar cu efecte surprinzătoare. Continentele au ajuns la forma lor și în pozițiile actuale în urma mișcării plăcilor ce formează scoarța solidificată a Pămîntului, adică datorită plăcilor tectonice. În istoria de 4,6 miliarde de ani a Pămîntului s-au mai petrecut multe alte schimbări, pînă ce planeta noastră a căpătat înfățișarea de azi. Concomitent a avut loc și formarea solului - pedogeneza.

Dar cum se formează solul însuși? Solul se formează la suprafața uscatului din stratul superior al rocilor pe anumite elemente de relief. Acest proces este foarte îndelungat și constă în interacțiunea mai multor factori de pedogeneză cum ar fi: roca-mamă, organisme vii (animale și microorganisme), climă, vegetație, relief, ape freatice și de suprafață, timpul geologic.

Cel mai important factor în formarea solului este alterarea rocilor, care este condiționată de existența atmosferei. Rocile de la suprafața scoarței terestre, fiind supuse proceselor de dezagregare (care pot fi de trei forme: fizică, adică mărunțirea; chimică: producîndu-se reacții chimice sub influiența apei de suprafața sau din rocă, a bioxidului de carbon, a sulfului sau a oxigenului și dezagregarea biologică: adică efectul distructiv al diferitelor vietăți; efecte majore pot fi produse și de influiențele chimice ale unor organisme vegetale, cum ar fi unele alge și lichieni care produc acizi ce fac suprfețele rocilor mai poroase), se sfărîmițează în particule mai mici - nisip, praf, mîl - și astfel participă la formarea structurii și compoziției chimice și mineralogice a solului.

Un alt factor extrem de necesar în formarea solului este clima. Ea condiționează formarea diferitor tipuri de soluri. Datorită climei, formei și înclinației planetei noastre Terra față de suprafața ecliptică, pe glob se produc anotimpurile și se formează fișiile termice. Fișiile termice, numite și brîuri termice, la rîndul lor contribuie la formarea zonelor climaterice, biogeografice. În așa mod se creează zonalitatea naturală.

Datorită acestor zonalități în fiecare regiune se formează anumite ecosisteme naturale, anumite biocenoze și anumite varietăți de sol. De exemplu, solurile care se formează în condiții medii, reprezentative sau dominante în zona respectivă, se numesc zonale, automorfe, adică formarea lor nu este condiționată de anumiți factori specifici.

În cazurile cînd direcția solificării este condiționată de unele proprietăți specifice ale rocilor materne (argile fine, calcare, etc.) se formează soluri litomorfe (condiționate de rocă). În zonele cu un surplus mare de precipitații atmosferice și unde apele freatice sunt prezente la adîncimi foarte mici, se întîlnesc solurile hidromorfe (condiționate de umiditate). Prezența sărurilor solubile în rocile materne sau în apele freatice conduce la formarea solurilor sanilizate, halomorfe (înfluiențate de săruri). În depresiuni, în văi și în luncile rîurilor unde procesul de sedimentare este permanent în dinamică se formează solurile dinamomorfe (care se formează pe sedimente contemporane). Solurile care traversează arealele solurilor automorfe și se îmbogățesc cu parcele fine de argilă și cu sescvioxizi, devin iluviale (de acumulare).

Alt factor important sunt organismele vii (indeosebi vegetația și microorganismele) care și ele condiționează formarea diferitor feluri de sol.
Primele organisme la suprafața uscatului au fost algele monocelulare, care și astăzi formează la suprafața solului pelicule sau pete verzi. Fiind autotrofe, adică avînd capacitatea de a asimila energia solară și a insuși elemente minerale din mediul înconjurător, ele produc prin fotosinteză substanțe organice. Această materie primă se acumulează la suprafața rocilor, fiind parțial descompusă de către microorganisme în elemente minerale inițiale (apa, CO2, elemente nutritive, etc).

Grație stabilității condițiilor vitale pe care le asigură, solul este cel mai populat mediu de viață. Totalitatea animalelor ce trăiesc în sol constituie pedofauna acestuia. Pedofauna este și ea la rindul ei împărțită în trei categorii: microfauna-organisme ce nu depășesc lungimea de 0,2 mm, mezofauna- organisme ce au lungimi cuprinse între 0,2 și 8 mm, și macrofauna- organisme ce au lungimi de la 8 pîna la 80 mm.

S-a constatat că pe o suprafață de un hectar de sol se conțin aproximativ 3 tone de bacterii, 3 tone de ciuperci microscopice, 1,5 tone de actinomicete, 100 kg de alge, 100 kg de protozoare, 500 kg de rîme, 50 kg de nematode, 40 kg de artropode, 30 kg de moluște, 20 kg de șerpi și rozătoare, etc. în fiecare cm cub de sol se găsesc pînă la 7-10 miliarde de microorganisme.

După pieirea organismelor vii din sol, resturile vegetale și animale sunt transformate în humus. Acesta este o parte esențială a materiei organice a solului, și cel mai important component al lui.

Humusul prezintă un amestec de substanțe organice foarte complicate. Unii chimiști consideră că humusul este cea mai complicată substanță pe planetă. Rolul de bază al humusului în procesul de solificare și în natură în genere constă în faptul că el reprezintă o substanță conservată, un accumulator de energie solară, fixate în materia organică de generațiile precedente ale plantelor și animalelor. Apariția humusului a stopat procesul de mineralizare, de descompunere totală a rămășițelor organice.

Humusul a făcut posibilă acumularea pe viitor a energiei solare, a contribuit la formarea solurilor primitive inițiale, deci la apariția pedogenezei. În continuare evoluția organismelor terestre, a asociațiilor vegetale și animale s-a produs concomitent cu evoluția solurilor, contribuind astfel la evoluția ecosistemelor naturale. Humusul conține diferite elemente și substanțe nutritive, ce asigură fertilitatea solului.

Prin fertilitate se înțelege proprietatea solului de a asigura plantele cu substanțe nutritive (compuși ai elementelor chimice cu care se hrănesc plantele), apă și aer necesare dezvoltării normale în perioada de vegetație. Deci, solul este format atît din substanțe organice, cît și din substanțe minerale.
S-a constatat științific că în stratul de sol cu grosimea de un metru pe o suprafață de un hectar se conțin în medie 290 tone humus, 15 tone azot, 19 tone fosfor, 204 tone potasiu, precum și o cantitate importantă de microelemente: cupru, zinc, mangan, molibden, etc.

Fertilitatea este și ea de două tipuri: fertilitate naturală și fertilitate economică.

Fertilitatea naturală (potențială), a solului este un rezultat al fenomenelor naturale (fizice, chimice, biologice), neinfluiențate de om. Ea se dezvoltă continuu și este determinată de compoziția fizică și biochimică a solului, de condițiile de climă și relief și se manifestă prin capacitatea de reproducere spontană a vegetației.

Fertilitatea economică (antropogenă) a solurilor apare ca urmare a unor activități modificatoare a omului. Ea depinde de aplicarea corectă a tehnicilor agricole corespunzătoare (lucrări agrotehnice, îngrășăminte, irigații, desecări, etc).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles