Societatea si comertul in evul mediu

3x puncte

categorie: Economie

nota: 9.62

nivel: Liceu

Mestesugari si constructori
Printre altele, orasul reprezenta centrul unde mestesugarii isi puteau confectiona si vinde marfurile. De aici a luat nastere o institutie specifica Evului Mediu, breasla mestesugarilor. Desi deseori comparata cu sindicatul, breasla era total diferita de acesta deoarece accepta orice persoana care se pricepea la o anumita meserie - maistri, calfe (muncitori calif[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Societatea si comertul in evul mediu

Mestesugari si constructori
Printre altele, orasul reprezenta centrul unde mestesugarii isi puteau confectiona si vinde marfurile. De aici a luat nastere o institutie specifica Evului Mediu, breasla mestesugarilor. Desi deseori comparata cu sindicatul, breasla era total diferita de acesta deoarece accepta orice persoana care se pricepea la o anumita meserie - maistri, calfe (muncitori calificati) si ucenici. Scopurile breslei erau mentinerea standardelor lucratorilor si protejarea membrilor sai, care (intr-o lume in care clientii erau relativ putini) includea stabilirea numarului celor admisi m breasla, asigurandu-se de asemenea ca persoanele din afara sa nu faca afaceri in orasul respectiv.

Prosperitatea si extinderea oraselor erau strans legate de cresterea numarului constructiilor in Europa Medievala. Castelul de piatra sugera continuarea dominatiei nobilului feudal, dar in multe zone acesta servea drept centru si citadela unui nou oras. Marile catedrale erau elemente urbane esentiale, in a caror construire si finantare se implica de obicei intreaga comunitate. Contributiile generoase ale mirenilor faceau ca Biserica sa fie prospera, ajutau colegiile universitare si contribuiau in mare masura la construirea bisericilor si manastirilor. Intre timp, casele breslelor, spitalele, casele de amanet si alte institutii publice si private puneau in evidenta faptul ca orasul medieval devenise o comunitate complexa, consolidaia.

Comertul international
Orasele erau piete si puncte de distribute ale bunurilor transportate si comercializate in Europa: astfel, orasele si comertul infloreau impreuna. Cel mai profitabil comert international se facea cu Orientul, o sursa de produse de lux precum mirodeniile, matasea, satinul si zaharul; piperul, ghimbirul si alte condimente erau preferate deoarece imbunatateau gustul carnii conservate, importanta in alimentatia europenilor. Flotele comerciale italiene - in special cele venetiene - transportau bunurile din estul Marii Mediterane, iar orasele italiene beneficiau din intermediere.

Bunurile produse in Europa - grane, blanuri, peste, fructe, sare, cositor, fier, arama si cherestea - erau fie comercializate local sau regional, fie exportate spre Orient. Cu vastele
supratete cultivate cu grane din Europa Centrala si de Est, si resursele bogate ale Marii Baltice integrate in economia europeana, a crescut importanta rutelor comerciale nord-sud. Insa cele mai mari si mai bine organizate intreprinderi europene erau industria textila din Flandra si nordul Italiei, care au devenit zonele urbane cele mai populate din Europa. Anglia a devenit principalul furnizor de materii prime - de exemplu, lana - folosite in Flandra, iar la mijiocul secolului al XIV-lea a inceput sa faca presiuni politice asupra oraselor flamande prin oprirea exporturilor. Comerciantii parcurgeau distante mari spre targurile din Champagne (in nord-estul Frantei), unde se vindea panza in ceea ce am numi astazi piata intemationala.

Calatoriile si transportul
Oamenii calatoreau mult in Evul Mediu, in ciuda dificultatilor si pericolelor. Pentru comercianti, riscurile erau mari, dar recompensele erau pe masura. Datorita starii deplorabile a drumurilor, transportul terestru se facea cu ajutorul animalelor, organizat in convoaie pentru o mai mare siguranra. Transportul nu s-a schimbat mult, desi s-au construit poduri pe mai multe fluvii si s-au adus unele imbunatatiri saretelor si carutelor.

Transportul pe apa era mai usor, in special al bunurilor grele, astfel incat marile fluvii, cum ar fi Rinul, au devenit artere comerciale de baza. Navele maritime europene nu ajunsesera inca in largul apelor oceanice, ci navigau cat mai aproape de tarm. In Marea Mediterana continuau sa fie folosite galerele (nave cu multe vasle), in timp ce nordicii si-au construit corabii solide cu panze.

Idei si inovatii
Toate acestea au incurajat adoptarea de metode si idei noi, desi in multe zone datinile si traditiile impiedicau schimbarea. Boltile inalte ale catedralelor gotice exprimau o credinta inflacarata, insa se inaltau spre cer datorita progreselor tehnologice care faceau posibila ridicarea arcurilor si distribuirea presiunilor aferente in mod eficient. Productia de postav a beneficiat de asemenea de inovatii importante - vartelnita si fabrica textila -inventate in jurul secolelor X si XII. Incetul cu incetul, europenii incepeau sa-si dovedeasca una din cele mai remarcabile calitati - capacitatea nu numai de a face inovatii, ci si de a le intrebuinta in mod eficient.

Chestiuni finandare
Cu toate acestea, economia europeana avea o finantare fragila si nesigura. Moneda de argint era acceptata ca moneda de schimb, dar existau multe versiuni false ale acesteia, iar comerciantii vicleni cantareau, nu numarau, banii primiti. Capitalul era redus si se faceau eforturi pentru cresterea acestuia, deoarece Biserica crestina interzicea acordarea de dobanzi, considerata specula cu bani. Desigur, nimeni nu vroia sa riste imprumutand bani fara o recompensa ulterioara, lumea folosindu-se de multe trucuri in elaborarea contractelor de imprumut, pentru a ascunde faptul ca dobanda era de fapt perceputa.

O alternativa importanta consta in imprumutarea sumelor de bani de la camatari evrei, care erau scutiti de prohibitia crestina. Evreii aveau voie sa practice foarte putine meserii, prin urmare, multi imprumutau bani celor care aveau nevoie. O parte din evrei au devenit foarte bogati - riscul de a fi jefuiti si ucisi fiind astfel foarte ridicat. Prejudecatile religioase au accentuat resentimentele pe motive economice, facand din evrei victime inevitabile ale aproape tuturor miscarilor sociale medievale. Rolul lor in finantarea activitatii economice a fost important pana in secolul al XIV-lea, cand acesta a fost preluat de finantatorii italieni care incepusera sa dezvolte operatiunile bancare moderne.

Impactul social al expansiunii medievale a fost profund. In secolul XII, relatiile monetare incepusera sa transforme in totalitate institutiile feudale. Proprietarii de pamant aveau nevoie de bani pentru a cumpara bunurile oferite de negustori si, in consecinta, faceau agricultura pentru profit, sau percepeau bani pentru cel putin o parte din rente. Multi cavaleri au devenit aristocrati si nu razboinici, preferand sa-l plateasca pe rege in loc sa-l slujeasca mergand la razboi; si, la randul lor, regii si marii nobili erau bucurosi sa poata angaja trupe in loc sa se bazeze pe serviciul feudal deosebit de rigid. Chiar si taranii foarte saraci erau afectati, deoarece cei mai descurcareti dintre ei puteau sa stranga bani pentru a-si rascumpara libertatea.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles