Sistemul juridic englez Common-Law

5x puncte

categorie: Drept

nota: 8.27

nivel: Facultate

Sistemul juridic englez Common-Law
Common-law a fost sistemul juridic al unei societăți feudale în tiparele căruia a fost turnat conținutul unui drept burghez. După expresia lui Bentham, dreptul englez este o „judge made law”, o creație a jurisprudenței.

Sistemul juridic englez Common-Law
Deși în zilele noastre locul ocupat de dreptul scris este considerab[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Sistemul juridic englez Common-Law

Sistemul juridic englez Common-Law
Common-law a fost sistemul juridic al unei societăți feudale în tiparele căruia a fost turnat conținutul unui drept burghez. După expresia lui Bentham, dreptul englez este o „judge made law”, o creație a jurisprudenței.

Sistemul juridic englez Common-Law
Deși în zilele noastre locul ocupat de dreptul scris este considerabil dreptul englez rămâne un drept al precedentelor. Precedentul judiciar reprezintă mecanismul cel mai important în formarea unui sistem. Acest drept al precedentelor cuprinde cel mai adesea reguli extrem de tehnice și formaliste, accesibile doar specialiștilor, făcute pentru tribunale, iar nu pentru justițiabili.

Sistemul juridic englez Common-Law
Aspectul original al common-law-ului este reprezentat de coexistența a trei subsisteme normative, autonome și paralele, care reglementează uneori diferit sau contradictoriu, relațiile sociale: common-law în sens restrâns, equity și statute-law. Ele exprimă cele trei izvoare principale ale dreptului englez.

Cel mai vechi dintre ele este common-law. Acest termen poate fi înțeles prin două accepțiuni. În sens larg este denumit marele sistem de drept de origine engleză. În sens restrâns, termenul indică unul din cele trei izvoare sau subsisteme, dar rămâne “ cea mai fundamentală parte a dreptului englez”.

Common-law provine din commune ley –legea comună și își găsește în cutumele aflate în vigoare înainte de cucerirea normandă și care au fost menținute printr-o declarație a lui Wilhem Cuceritorul. El reflectă opera de unificare acestor cutume locale într-un drept comun pentru întregul regat, datorată exclusiv Curților regale de la Westminster. După cucerirea normandă exista un mare număr de organe jursdicționale, care aplicau fiecare cutume și reglementări diferite. Regele nu exercita decât o “justiție supremă”, care nu opera decât atunci când pacea regatului era amenințată. Curia regală instanța regală, reprezenta o jurisdicție de excepție. Cu timpul de aici s-au desprins Curțile regale de Justiție În secolul al XIII-lea existau trei astfel de curți:

- Curtea eșicherului Exchequeur, competentă în materie financiară;
-Curtea plângerilor comune Common Pleas, competentă în materia proprietății funciare și a posesiunii imobiliare;
-Curtea băncii regelui Kings Bench, competentă în materie penală și de tulburare a păcii regelui. Cu timpul diviziunea de competență dintre cele trei Curți a dispărut fiecare din ele dobândind o competență generală.

Organizarea Curților superioare a variat în decursul timpului. Între anii 1873-1875 aceste curți au fost reorganizate, legile purtând denumirea de Judicature Acts, creînd o curte superioară unică. În anul 1971 o lege intitulată Courts Act a prevăzut organizarea în cadrul Curții Supreme a trei entități judiciare: High Court of Justice, Crown Court și Court of Appeal.

Sesizarea curților nu reprezenta cel puțin până în 1875 un drept al justițiabililor. Aceștia trebuia să se adreseze Cancelarului, mare ofițer al Curții regale. Acesta urma să-i acorde un ordin – writ, care atesta dreptul părții de a sesiza Curțile regale.
Conflictul dintre marea nobilime și rege s-a declanșat în timpul domniei regelui Ioan fără de Țară, iar în anul 1215 regele Ioan fără Țară a fost constrâns de nobili să acorde actul numit Magna Charta Libertatum, expresie a compromisului dintre regalitate și nobilime, un document de o mare importanță pentru istoria dreptului englez.

Astfel prin art. 6 se recunoștea Coroanei dreptul de taxare pentru cazuri de tutelă, căsătorie, dar i se limitau pretențiile fiscale. Art. 13 garanta libertatea orașelor, satelor și porturilor, iar prin art. 14 se preconiza un comerț liber de taxe și vămi arbitrare. Limitarea puterii regale se desprinde și din conținutul art. 31 unde se precizează că „nici regele nu poate lua lemne fără acordul proprietarului”.
Charta limitează puterea judecătorească a suveranului.

Se fixa un loc stabil pentru dezbaterea proceselor civile, în timp ce curțile criminale erau obligate să se întrunească anual în fiecare comitat, prin judecători ambulanți. Art. 39 stipula egalitatea cetățenilor în fața legii. Prin art. 61 se înființa un Comitet format din 25 baroni, care aveau sarcina să supravegheze respectarea prevederilor Chartei. Cetățenii erau obligați să jure supunere și ascultare celor 25 baroni. Cea mai importantă prevedere a Chartei apare în art. 14, referitor la instituirea Marelui Consiliu.

După ce a semnat Charta, regele a refuzat să respecte prevederile documentului, cerându-i Papei Inocențiu al III-lea să anuleze Charta, obținând o bulă prin care se aborga și anula în întregime Magna Charta, ecomunicând pe baroni. Succesorul lui Ioan fără de Țară, Hencric al-III-lea a confirmat principiile Chartei.Totodată a hotărât înființarea unui Consiliu compus din 24 membrii, 12 fiind aleși de rege și 12 numiți de baroni, în vederea alcătuirii statutelor noii “Constituții” numite Statutele de la Oxford.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles