Sistemul digestiv

5x puncte

categorie: Biologie

nota: 7.04

nivel: Liceu

Timpul esofagian. Esofagul are, în principal, rolul de a transporta alimentele din faringe în stomac, iar miscările lui sunt organizate specific în vederea acestei functii. în mod normal, esofagul prezintă două tipuri de miscări peristaltice: peristaltism primar si peristaltism secundar. Peristaltismul primar este declansat de deglutitie si începe când alimentele trec din faringe în esofag; este c[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Sistemul digestiv

Timpul esofagian. Esofagul are, în principal, rolul de a transporta alimentele din faringe în stomac, iar miscările lui sunt organizate specific în vederea acestei functii. în mod normal, esofagul prezintă două tipuri de miscări peristaltice: peristaltism primar si peristaltism secundar. Peristaltismul primar este declansat de deglutitie si începe când alimentele trec din faringe în esofag; este coordonat vagal. Peristaltismul secundar se datorează prezentei alimentelor în esofag si continuă până când alimentele sunt propulsate în stomac; este coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului.

Relaxarea receptivă a stomacului. Pe măsură ce unda peristaltică se deplasează spre stomac, o undă de relaxare, transmisă prin neuroni mienterici inhibitori, precede contracția. întreg stomacul si, într-o măsură mai mică, chiar si duodenul se relaxează când această undă ajunge la nivelul esofagului inferior, pregătind astfel cavitătile respective pentru primirea alimentelor .
Sfincterul esofagian inferior (gastro-esofagian). La capătul terminal al esofagului, pe o portiune de 2-5 cm deasupra jonctiunii cu stomacul, musculatura circulară esofagiană este îngrosată, funcționând ca un sfincter. Acest sfincter prezintă o contractie tonică si este relaxat prin relaxarea receptivă. Contractia acestui sfincter contribuie la prevenirea unui reflux gastro-esofagian.

DIGESTIA GASTRICĂ

În stomac, alimentele suferă consecinta activitătilor motorii si secretorii ale acestuia, care procduc transformarea bolului alimentar într-o pastă omogenă, numită chim gastric. Activitatea motorie a stomacului (motilitatea gastrică) realizează trei funcții de bază:
1. stocarea alimentelor ca urmare a relaxării receptive;
2. amestecul alimentelor cu secretiile gastrice; 3. evacuarea continutului gastric în duoden.
Relaxarea receptivă. Când alimentele trec din esofag în stomac, activitatea fundusului gastric este inhibată, permitând depozitarea a 1 - 2 1 de continut.

Peristaltismul. Contractiile peristaltice, initiate la granita dintre fundusul si corpul gastric, se deplasează caudal, determinând propulsia alimentelor către pilor, si sunt produse prin modificări periodice ale potentialului membranei fibrelor musculare netede longitudinale; se numesc unde lente sau ritm electric de bază. Aceste unde sunt responsabile de frecventa si forța contractiilor gastrice. Forta contractiilor peristaltice este crescută de acetilocolină si gastrină.

Retropulsia. Cuprinde miscările de du-te-vino ale chimului, determinate de propulsia puternică a continutului gastric către sfincterul piloric închis. Are rol important în amestecul alimentelor cu secretiile gastrice. Evacuarea continutului gastric apare atunci când particulele chimului sunt suficient de mici pentru a străbate sfincterul piloric. De fiecare dată când chimul este împins spre sfincterul piloric, 2 - 7 ml chim trec în duoden. Lichidele trec mai repede decât solidele, proportional cu presiunea intragastrică.

Complexul motor migrator este o undă peristaltică ce începe în esofag si parcurge întreg tractul gastro-intestinal, la fiecare 60 - 90 minute, în timpul perioadei interdigestive; îndepărtează resturile de alimente din stomac. Contractiile de foame apar atunci când stomacul este gol de mai multe ore. Sunt contractii peristaltice ritmice ale corpului stomacului. Sunt foarte intense la adultul tânăr, cu tonus gastrointestinal crescut; sunt amplificate de hipoglicemie.

Activitatea secretorie a stomacului. Secretiile gastrice continuă procesele digestive începute în cavitatea bucală; cantitatea secretată zilnic este de aproximativ 2 1.

Fazele secretiei gastrice sunt următoarele:
1. Faza cefalică este declansată de gândul, vederea, gustul sau mirosul mâncării. Este dependentă de integritatea fibrelor vagale ce inervează stomacul.
2. Faza gastrică se declansează la intrarea alimentelor în stomac; acest fapt determină tamponarea aciditătii gastrice, crescând pH-ul gastric, si permite altor stimuli (de exemplu, vag, gastrină) sa elibereze acid. Rata secretiei gastrice în timpul acestei faze este mai redusă decât în timpul fazei cefalice, dar durează mai mult; astfel, cantitatea secretată în timpul celor două faze devine egală.
3. Faza intestinală începe o dată cu intrarea chimului în duoden; cantitativ, secretia este foarte redusă în timpul acestei faze. Mecanismul dominant implică gastrină .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles