Simbolismul romanesc

5x puncte

categorie: Romana

nota: 8.90

nivel: Liceu

Referat despre Simbolismul romanesc
Citind poeziile vremii observam cum, mai ales dupa 1890, sensibilitatea romanticului pare a se hipertrofia, lexicul poetiilor se imbogateste cu neologisme pentru a numi stari noi : nevroze, fiori, senzitive, extaze. Cel care va atrage intai atentia asupra acestor stari va fi Macedonski "poet hipnotizat zadarnic de cerul larg si policrom".

[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Simbolismul romanesc

Referat despre Simbolismul romanesc
Citind poeziile vremii observam cum, mai ales dupa 1890, sensibilitatea romanticului pare a se hipertrofia, lexicul poetiilor se imbogateste cu neologisme pentru a numi stari noi : nevroze, fiori, senzitive, extaze. Cel care va atrage intai atentia asupra acestor stari va fi Macedonski "poet hipnotizat zadarnic de cerul larg si policrom".

Noua sensibilitate, "noul frison" poetic se insinueaza treptat si se pot recunoaste unele titluri ori cuvinte cheie : Nevrozare, Nevroze, Fioruri, Senzitiva. Se accentueaza atractia romantica spre tenebros si bizar, se reia mirajul evului de mijloc cu castele solitare, turnuri teribile, cavouri, copaci scheletici frecventati cu corbi sinistri, cobitori.

S-a vorbit despre "impuritatea" curentelor si genurilor in literatura noastra, despre amestecul lor, uneori stanjenitor ori "nepermis" de accentuat. Sa observam ca arta antica - obiect de inspiratie pentru parnasieni, in tablouri statice, descriptive, obiective "inghetate" - i-a fascinat pe scriitorii romani din toate timpurile, de la Conachi pana la Eminescu sau Cosbuc si mai departe inca, daca ar fi sa numim un poet de prima marime, reprezentativ pentru o epoca literara : Lucian Blaga.

In istoria noastra literara a existat tendinta de a vorbi despre poetii simbolisti si despre aceia in opera carora se observa puternice elemente simboliste, ca despre adepti ai parnasianismului. Dar nimic mai strain de imaginea impasibila, obiectiva a artistului parnasian, ca figura poetului "senzitiv" prototip al simbolismului romanesc. Ion Pillat a vazut chiar in simbolism un protest impotriva "sfarsitului" antiliric, "stiintific" al artei europene in anii 1860-1880.

Cu Hinov (1878), il putem considera pe Macedonski parintele versului liber. S-a renuntat la versificatia clasica in favoarea versului liber, care ar trebui sa exprime mai adecvat, mai suplu, libera si imprevizibila miscare psihica sau pentru folosirea acelor forme poetice fixe, care, prin laitmotive, prim repetitii felurite (si acesta e cazul rondelului) sa produca efecte muzicale. Simbolismul romanesc a crescut pe traditia autohtona "contaminat" de de eminescianism, parasind formulele din plin experimentate, "traditionale" si orientandu-se cu curaj considerat, nu o data, donquijotesc, cu o maxima exprisivitate modernista spre ce e nou pana la chiar bizar.

Macedonski intelegea prin simbolism "numele modului de a se exprima prin imagini, spre a da nastere, cu ajutorul lor, ideii, caci poezia e datoare sa destepte cugetarea si nu sa devina ea insasi cugetare". Termenii de simbol si simbolism au continuat sa inspire numeroase eseuri in nazuinta limpezirii acestor concepte.

"Contaminat" uneori de parnasianism, "adversarul" cu care lupta, avand in comun motive literare de mai larga circulatie in epoca, simbolismul a fost chiar confundat cu parnasianismul. Se uita prea usor ca seninii, majestuosii parnasienii nu au putut ierta simbolistilor doua mari inovatii : gandirea analogica si versul liber. Si nu o data s-au auzit glasuri, chiar dintre simbolisti, care au declarat ca miscarea lor nu e alteceva decat "traditionalul" romantism. Insa Macedonski a inovat. El a fost initiatorul versului liber inainte de Kahn si Laforgue si teoreticianul versului liber inainte de R. Ghil in Traite du verbe, 1885.

Marii maestrii ai discursului logic care au fost neoclasicii au fost contrariati de acele "descrieri" ori notatii si de acele "sugestii" ale unor senzatii consecutive, neordonate in tiparele logicii aristotelice, adica de gandirea analogica. Doar analiza concreta a raporturilor dintre poeziile parnasiene si simboliste pe aceeasi tema ofera concluzii cu importante consecinte pentru poezia romaneasca, in care ambele curente convietuiesc si se intrepatrund strans.

Culoarea va fi pentru acesti poeti un element constitutiv al atmosferei febrile, nelinistite, visatoare, bizare sau vagi - specific simboliste, un prilej de a nota sinestezii. Nu doar "nuantele", cum ceruse Verlaine, ci chiar culorile, pestrite ori violete, de balci, in gustul lui Rimbaud, vor fi utilizate de simbolistii romani. Dar mai ales muzica versului - obtinuta printr-o multitudine de mijloace (evocarea unor instrumente muzicale si a notelor muzicale, arminii imitaitive, asonante, "ritmuri instinctive", prin stimularea "melodiilor" subconstientului "halucinatiile" auditive) - iata marea descoperire a simbolistilor. Si sa nu uitam corespondentele care exista intre parfumuri, sunete si culori, sinestezia care il face pa Macedonski sa-si scrie manuscrisele cu cerneala diferit colorata.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles