Sibiu, arii protejate

2x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.14

nivel: Liceu

Relieful este variat si coboara īn trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m, cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile īnalte), despartiti de defileul Oltului,[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Sibiu, arii protejate

Relieful este variat si coboara īn trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m, cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile īnalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiului.
Clima. Datorita locatiei si reliefului sau, judetul Sibiu are un climat continental moderat caracterizat prin ierni moderate si veri racoroase. Temperatura medie anuala este de 22° C, cu luna iulie cea mai calda si ianuarie cea mai rece, cu precipitatii neuniforme, cu predominarea vanturilor locale: brizele, Vantul mare, vanturile de vest si sud-vest.
Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului. Oltul (52 km in judet) colecteaza apele aduse de raurile din muntii Fagaras: Arpas, Cartisoara, Porumbac, Avrig. Rīurile de pe versantul nord-estic al muntilor Cindrel (Sebes, Cisnadie, Sadu) sunt colectate de Cibin care izvoreste de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primeste ca afluent raul Hartibaciu, care dreneaza o parte din podisul care-i poarta numele.
Rīurile din partea nordica sunt adunate de Tīrnava Mare (Laslea, Valchid, Biertan, Mosna, Visa). Reteaua hidrografica este īntregita de numeroase lacuri de diverse origini. In zonele montane inalte se intalnesc lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Bīlea, Lacul Doamnei, Avrig, Iezeru Mare, Iezeru Mic. In judetul Sibiu se gasesc si numeroase lacuri artificiale: pe Sadu, pe Cibin, pe Hirtibaciu sau pe Olt.
Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii. Alte resurse naturale sunt padurile, care acopera 37% din suprafata judetului, pasunile, fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate. Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este reprezentat de sase rezervatii naturale de mare valoare stiintifica si turistica: Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnadioara si Turnu Rosu, rezervatia din Valea Sarba, si lacurile Balea si Iezerele Cindrelului.




Arii protejate in Judetul Sibiu

Lacul fara fund Ocna Sibiului
Calcarele eocene de la Turnu Rosu-Porcesti
Calcarele cu hippuriti de la Cisnadioara
Dealul Zackel. Avand o suprafata de 5 ha, rezervatia de stepa "Dealul Zakel" ocupa o parte din versantul drept al Vaii Sarba (pe partea dreapta a DN 14 intre loc. Sura Mare si loc. Slimnic). Aspectul general al reliefului rezervatiei este cel al unui podis valurit, deluros, compartimentat īn fāsii interfluviale pe directia de scurgere a vailor, care s-au adāncit īn depozitele neogene si cuaternare. Rezervatia este cantonata pe versantul drept al pārāului Sarba, destul de abrupt īn partea vestica, termināndu-se īntr-o creasta bine determinata, generatoare de procese erozionale de natura torentiala, solifluxionala si chiar alunecari de teren. Datorita insolatiei, pe acest "deal de stepa" cresc un numar mare de specii sudice, pontice si sud mediteraneene (aprox. 314 specii vegetale).
Flora prezinta multe elemente termofile si xerofile, īntālnite rar īn Romānia, dintre care : jalesa (Salvia nutans), frasinelul (Dictamnus albus), saschiul (Vinca herbacea), hodoleanul (Crambe tataria), piatra linte (Astagalus dasyanthus), specii de ceapa ciorii (Allium fuscum, A. ammophilum), ratisoare (Iris pumila), ruscuta primavaratica (Adonis vernalis), garofita (Dianthus puberulus), macul galben (Glaucium flavum), migdalul pitic (Prunus tenella), poroinicul (Orchis tridentata). Pe pantele aride si īnclinate predomina asociatiile xerofile de colilie sau negara (Stipa pulcherrima, S. capilato.
Īn rezervatie se īntālnesc aproximativ 400 specii de insecte, apartinānd diferitelor ordine : Orthoptera, Coleoptera, Lepidoptera, Hymenoptera, xero- si termofile, caracteristice stepei. Importante din punct de vedere biogeografic si ecologic sunt lepidopterele : Colias chrysotheme, Lycaena bavius, Satyrus briseis, coleopterele : Gymnopleurus mopsus, Perotis lugubris si ortopterul Saga pedo.
Speciile de animale din rezervatie se pot īncadra din punct de vedere al originii geografice īn urmatoarele grupe : euro-siberiana, pontica, pontico-mediteraneeana, daco-balcanica, paleo-tropicala si iberica.
Stare de conservare
Datorita fenomenelor de alunecare precum si a lucrarilor de stabilizare a versantului suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 ha la 5 ha. S-a agreat ideea pastrarii ca rezervatie partea de sud-vest a dealului avand ca limita vestica o vale naturala, la nord - culmea dealului (cumpana de ape), la est zona alunecata (actualmente plantata), iar la sud linia marcata de panoul indicator de rezervatie. Se renunta la partea estica a rezervatiei (alunecarea a fragmentat rezervatia in doua parti) motivand aceasta prin faptul ca prima zona (aprox. 5 ha) contine peste 80% din componenta floristica initiala, cu reale sanse de completare in viitor a procentului indicat. Actualmente terenul rezervatiei se afla pe teritoriul administrativ al com. Sura Mare si a fost inchiriat de Primaria Sura Mare pe o perioada de 14 ani societatii ITAL AGROTURISM MALUDA.


Suvara Sasilor. Rezervatie botanica in suprafata de 20 ha, este amplasata pe terasa raului Sadu intre loc. Sadu si Talmaciu (430 m altitudine).
Rezervatia s-a dezvoltat pe un sol brun podzolit si gleizat, acid, cu exces de apa primavara.
Etajul colinar īn care este asezata rezervatia este caracterizat de temperaturi medii anuale de 8,9oC, precipitatiile medii anuale 819,6 mm si umiditate relativa a aerului de 75%, indicele de ariditate fiind de 40. Vānturile dominante sunt cele dinspre sud si sud-vest, care au īn general si viteza cea mai mare.
Vegetatia este reprezentata printr-un moliniet (Peucedano rocheliani - Molinietum coerulea) relictar, nemaiīntālnit īn Transilvania, īn care vegeteaza mai multe specii floristice rare : mararul porcului (Peucedanum rochelianum), narcisa (Narcissus stellaris), stānjenei (Iris sibirica), gladiola (Gladiolus imbricatus), iarba neagra (Calluna vulgaris), brāndusa (Crocus banaticus), coacazul de munte (Bruckenthalia spiculifolia), salcia tārātoare (Salix rosmarinifolia), gentiana (Gentiana pneumoanthe), limba sarpelui (Ophioglossum vulgatum) si orhideele (Orchis transsilvanica, O. laxiflora, O. incarnata, Spiranthes spiralis, Cephalanthera rubra.
Īn tufisurile de rachita, de mesteacan si arin si-au gasit adapost zeci de specii de pasari, unele mamifere (caprior si mistret) si sute de specii de nevertebrate.
Canionul Mihaileni
Valea Balii. Avand o suprafata de 120,45 ha, rezervatia cuprinde un teritoriu strajuit la sud de varfurile Vanatoarea lui Buteanu (2.508m), Capra (2.450m) si Paltinu Mare (2.480), pe flancul vestic de Muchia Buteanu, iar pe cel estic de Muchia Balea. Rezervatia include in circul glaciar Balea, lacul glaciar cu acelasi nume, aflat la 2.034 m altitudine, ce are o suprafata de 46.508 mp si o adancime de 11,35 m, lacul Balea fiind cel mai mare lac glaciar al M-tilor Fagaras.
Aspectului peisagistic unic dat de crestele abrupte cu grohotisuri si stanci golase, de creste cu varfuri semete ce se oglindesc in apa de clestar a lacului Balea, i se adauga o flora si fauna caracteristica etajului alpin al Carpatilor.
Pe sisturile cristaline constitutive s-au format pe alocuri soluri brune acide si brune podzolice, precum si podzoluri humico-feriiluviale. Totusi cele mai multe soluri sunt scheletice (litosoluri).
Clima este de tip alpin, rece si racoroasa cu temperatura medie anuala īn jur de 0°C si precipitatii anuale īn medie 1.200 mm.
Dintre speciile de plante de o deosebita insemnatate remarcam inprimul rand pe cele endemice in Carpati: romanita de munte( Achillea schurii), omagul (Aconitum hosteanum), coada vulpii (Alopecurus laguriformis), caldarusa (Aquilegea transsilvanica), ovasciorul de munte (Helictotricon decorum), clopoteii (Campanula kladniana), cornutul (Cerastium lerchenfeldianum), paisul carpatic (Festuca bucegiensis), iarba rosioara (Silene dinarica), precum si o serie de raritati floristice ca zanisoara (Callianthemum coriandriifolium), rogozul (Carex fuliginosa), capul calugarului (Leontodon transsilvanicus si L. rilaensis), vartejul pamantului (Pedicularis oederi), bulbucii (Trollius europaeus), floarea de colt (Leontopodium alpinum), etc. Una din particularitatile vegetatiei acestor munti este reprezentata de succesiunea de grupari de spacii saxicole si cenoze fontinale culminand cu tufisurile de jneapan cu afin (Vaccinio - Pinetum mugi) si bujor de munte cu afin (Rhododendro - Vaccinietum).


Vegetatia este reprezentata de grupari de specii saxicole, īn primul rānd de ferigute (Asplenio-Cystopteridetum fragilis), de ochii soricelului cu flamānzica (Saxifrago moschatae-Drabetum kotschyi), de iarba rosioara (Silenetum dinaricae) si de fitocenoze caractristice zacatorilor de zapada: salcii pitice (Salicetum herbaceae,Salicetum retusae) rogoz (Caricetum pyrenaicae), la care se adauga cenozele fontinale de muschi cu ochii soricelului (Philonotido-Saxifragetum stellaris).
Īn vegetatia pasunilor abunda paisul (Potentillo ternatae-Festucetum sudeticae), buruienisurile de omag (Aconitetum tauricii) si tufisurile de jneapan cu afin (Vaccinio-Pinetum mugi) si de bujor de munte cu afin (Rhododendro-Vaccinietum).
Din punct de vedere faunistic Rezervatia Bālea este saraca īn specii, dintre speciile existente predominānd insectele. Silueta caprei negre (Rupicapra rupicapra) se zareste īn prezent din ce īn ce mai rar. Acvila de stānca (Aquila chrysoetos) este o alta specie care a disparut din rezervatie
Stare de conservare
Dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului in zona,rezervatia s-a degradat in mare masura. Covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicole si de turisti ce campeaza in zona. O serie de animale (indeosebi caprele negre si acvilele de stanca) s-au refugiat in vaile din imprejurimi.
Vulcanii noroiosi Hasag
La Grumaji
Pintenul pe coasta Jinei
Iezerele Cindrelului. Aceasta rezervatie se intinde in jurul lacurilor glaciare Iezerul Mare si Iezerul Mic, cuprinzand izvoarele raului Cibin, pe o structura geologica formata doar din sisturi cristaline.
Zona gazduieste o flora si vegetatie de tip alpin si subalpin. Au fost identificate 363 specii de plante dintre care 227 cormofite (plante cu flori), 78 briofite (muschi) si 58 licheni. Specia de lichen Cladonia spumosa a fost publicata prima oara in Romania din aceasta rezervatie, iar muschiul Aulacomnium turgidum creste aici la limita sudica a arealului sau.
Lumea pasarilor din jurul celor doua lacuri este cunoscuta si dincolo de hotarele Romaniei, zona Iezerelor Cindrelului fiind inscrisa in lista “Important Birds Areas in Europa” publicata in Anglia (1989).
Parcul Natural Dumbrava Sibiului. Substratul ecologic este alcatuit din depozite cuaternare de pietrisuri si argile nisipoase. Solurile sunt aluviale, soluri brune de padure si soluri argiloiluviale podzolite (pseudogleizate).
Parcul Dumbrava Sibiului este traversat de pārāul Trinbach, care formeaza pe cursul sau 3 lacuri de origine antropica : unul la Muzeul Tehnicii Populare si doua īn Gradina Zoologica Sibiu.


Clima este de depresiune cu temperatura medie anuala in jur de 9oC . Precipitatiile anuale sunt cuprinse īntre 660 - 700 mm ; indicele de ariditate este īn jur de 35. Padurea Dumbrava este un stejaret de terasa, respectiv Querco robori-Carpietum īn care, pe lānga stejar (Quercus robur),vegeteaza foarte bine carpenul (Carpinus betulus), ciresul paduret (Prunus avium), ulmul (Ulmus minor), jugastrul (Acer campestre) si teiul (Tilia platyphyllos). Sporadic apare si gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), artarii (Acer platanoides, A. pseudoplatanus) si scorusul (Sorbus aucuparia).
Dintre arbusti cresc aici lemnul cāinelui (Ligustrum vulgare), paducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), sāngerul (Cornus sanguinea), macesul (Rosa canina), salba moale (Evonymus europaea), crusinul (Frangula alnus), calinul (Viburnum opulus), verigariul (Rhamnus cathartica). La lacul cu barci exista un exemplar de stejar vechi de peste 400 ani. Īn stratul ierbos al padurii cresc peste 100 de specii de plante cu flori dintre care mai rare sunt : opaita (Silene dubia), brāndusa (Crocus banaticus), lacramita (Majanthemum bifolium), iarba albastra (Molinia coerulea), salata iepurelui (Prenanthes purpurea).
Īn Padurea Dumbrava traiesc mamiferele : caprior (Capreolus capreolus), veverita (Sciurus vulgaris), arici (Erinaceus europaeus), mistret (Sus scrofa), soareci (Microtus sp.), pārsi (Glis glis, Muscardinus avellanarius), vulpe (Vulpes vulpes) si urmatoarele pasari : pitigoiul mare (Parus major), mierla (Turdus merula), presura (Emberiza citrinella), ciocanitoarea mare (Dendrocopus major), gaita (Garrulus glandarius), turtureaua (Streptopelia turtur), bufnita (Bubo bubo), pupaza (Upupa epops), cucul (Cuculus canorus), cinteza (Certhia familiaris), sticletele (Carduelis carduelis), vrabii (Passer montanus, P. domesticus), corb (Corvus corax) si o īntreaga lume de insecte si alte nevertebrate terestre.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles