Sfatul Tarii

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 7.53

nivel: Liceu

Mișcarea pentru autonomia Basarabiei a luat o amploare mai mare ca reacție la pretențiile Radei Ucrainene din 18 iulie 1917, în sensul că Ucraina se întinde de la Carpați pîină la Caucaz. Avînd în vedere situația internațională, faptul că România nu mai era neutră ci intrase în război de partea Antantei și că la această perioadă o bună parte a ei era ocupată de trupele Puterilor Centrale, Frontul [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Sfatul Tarii

Mișcarea pentru autonomia Basarabiei a luat o amploare mai mare ca reacție la pretențiile Radei Ucrainene din 18 iulie 1917, în sensul că Ucraina se întinde de la Carpați pîină la Caucaz. Avînd în vedere situația internațională, faptul că România nu mai era neutră ci intrase în război de partea Antantei și că la această perioadă o bună parte a ei era ocupată de trupele Puterilor Centrale, Frontul Român trecea în apropierea Basarabiei.

La 16 iulie 1917 a avut loc o adunare a militarilor de pe Frontul Român. La această adunare Comitetul Central Executiv al deputaților soldați și ofițeri sub conducerea locotinentului Gherman Pîntea și a tovarășilor săi P.Varzari și P.Harea, unde s-a hotărît de a convoca la Chișinău o adunare provincială, un Sfat al Țării, care să elaborze un proiect de autonomie națională și teritorială pentru Basarabia, ținîndu-se seama și de drepturile minorităților etnice din cuprinsul guberniei. Astfel Comitetul Central Executiv al soldaților și ofițerilor își asuma rolul de organizator pentru înfăptuirea autonomiei.

După ce în a doua jumătate a lunii august 1917 circa 200 de soldați ruși au arestat și ucis la Chișinău pe doi dintre liderii marcanți Hodoroja și Murafa, mișcarea națională a populației moldovenești capătă forme din ce în ce mai acute. Colaborînd cu toate organizațiile moldovenești și cu Partidul Naținal Moldovenesc, Comietul Central Executiv al deputaților soldați și ofițeri moldoveni convoacă la 20-27 octombrie 1917 Congresul militar moldovenesc. Acest Congres a întrunit peste 800 de delegați, ce reprezentau peste 300000 de soldați de pe toate fronturile Primului Război mondial cît și din garnizoanele militare din orașele Basarabiei, Ucrainei și Rusiei. Pe ordinea de zi figurau zece chestiuni, care cereau o rezolvare urgentă.

Toate hotărîrile Congresului(cu privire la armată, școală, pămănt, la soarta moldovenilor de peste Nistru și altele) au avut o importanță deosebită, dar doua dintre ele au fost hotărîtoare pentru ținutul dintre Prut și Nistru:
1.Hotărărea adoptată la 21 octombrie cu privire la proclamarea autonomiei Basarabiei in componența Federației Ruse.
2.Hotărîrea adoptată la 23 octombrie despre consituirea cît mai rapidă a Sfatului Țării ca organ suprem de conducere al Basarabiei.

Luptele pe fronturile războiului, evenimentele din 25 octombrie 1917 la Petrograd au agravat haosul ce domina în țară. În aceste condiții numărul forțelor anarhice creștea destul de repede. Reprezentanții intelectualilor moldoveni începuse să-și dea seama că sunase ceasul izbăvirii. Ei au lăsat la o parte neînțelegerile din trecut și boierii conservatori au dat mîna cu democrații naționali pentru a-și uni silințele în realizarea ideilor naționale. Mai mult decît atît, în Basarabia au venit mulți intelectuali bucovineni, transilvăneni așa ca Onisifor Ghibu (redactorul ziarului “Ardealul”), Gheorghe Tofan și alții pentru a ajuta pe frații basarabeni cu sfatul și cu scrisul lor la reorganizarea vieții politice și culturale pe o nouă bază națională.

Congresul militarilor (din 20-27 octombrie 1917) a ales un Comitet (vezi anexa 1), numit Biroul de organizare, care avea menirea să organizeze Sfatul Țării – parlamentul Basarabiei, în care să fie 120 de deputați, 70% din ei - moldoveni și 30% reprezentanți ai minorităților, 10 locuri se rezervau moldovenilor transnistreni. Astfel la bază a fost pus principiul democratic de respectare a echității sociale și naționale.

Biroul de organizare, ales de Congresul militarilor, a convocat la 21 noiembrie 1917 Sfatul Țării la care s-au prezentat 150 (în loc de 120) membri delegați de către organizațiile social-politice din Basarabia și care reprezentau toate naționalitățile din ținut (105- moldoveni, 15- ucraineni, 14- evrei, 7- ruși, 2- bulgari, 2- germani, 1- polonez, 1-armean, 1- grec, 2- găgăuzi).

Inaugurarea Sfatului Țării a fost salutată de un număr mare de organizații, partide și persoane politice (vezi anexa 2), fapt ce demonstrază recunoașterea acestui organ de către forțele din societatea basarabeană. În Sfatul Țării s-au organizat patru grupuri de parlamentari, „Blocul moldovenesc” fiind majoritar.

Urmînd exemplul Ucrainei, la 2 decembrie 1917, Sfatul Țării proclamă Basarabia Republică Democratică Moldovenească. În declarația votată de Sfatul Țării și publicată în aceaș zi se spunea: „Basarabia sprijinindu-se pe trecutul ei istoric, se declară de azi înainte Republică Democratică Moldovenească, care va intra în alcătuirea Republicii Federative Rusești (care se credea că va fi creată) cu aceleași drepturi.”

Declarația prevedea că cea mai înaltă cîrmuire (putere legislativă) a Republicii Moldovenești este Sfatul Țării, alcătuit din împuterniciții tuturor organizațiilor democrate revoluționare ale tuturor naționalităților locuitoare în Basarabia. Puterea „împlinitoare” (executivă) în Republica Democratică Moldovenească o are Sfatul (Consiliul) Directorilor generali, care este răspunzător numai în fața Sfatului Țării.

Programul parlamentului republicii autonome cuprindea următoarele sarcini: convocarea Adunării Populare alese prin vot universal, egal, direct și secret; împărțirea pămîntului la țărani, fară plată; satisfacerea populației cu mărfuri de primă necesitate și hrană; reglementarea muncii lucrătorilor; majorarea salariilor; organizarea alegerilor în organele locale; organizarea armatei naționale; asigurarea libertăților democratice; libertatea presei, întrunirilor; inviolabilitatea persoanei etc.

Declarația din 2 decembrie 1917 făcea apel la populația Basarabiei să se unescă în jurul Sfatului Țării și îndemna toată lumea la așezarea unei vieți obștești noi “pe temeliile slobozeniei, dreptății și a frăției.” Ședințele Sfatului Țării se țineau zilnic. Semnele distinctive ale statului nou format erau tricolorul și imnul sub care s-a inaugurat Sfatul Țării. De la stema guberniei Basarabiei a rămas doar scutul, înlăturîndu-se bordura ce cuprindea culorile imperiului, coroana imperială și cununa din frunze de stejar, legată cu eșarfa lui Andreev.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles