Sfarsitul istoriei si ultimul om

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.00

nivel: Facultate

In cadrul gandirii unor filosofi ca T. Hobbes si J. Locke, cautarea recunosterii este subordonata interesului personal superior si dorintei de autoconservare.

In urma revolutiei americane si a celei franceze, afirma Hegel, istoria ajunge la un sfarsit deoarece lupta pentru recunoastere a incetat, ea fiind cea care alimenta progresul istoriei; aceatsa dorinta de recunostere poate fi [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Sfarsitul istoriei si ultimul om

In cadrul gandirii unor filosofi ca T. Hobbes si J. Locke, cautarea recunosterii este subordonata interesului personal superior si dorintei de autoconservare.

In urma revolutiei americane si a celei franceze, afirma Hegel, istoria ajunge la un sfarsit deoarece lupta pentru recunoastere a incetat, ea fiind cea care alimenta progresul istoriei; aceatsa dorinta de recunostere poate fi considerata veriga dintre economia liberala si politica liberala. Intelegerea importantei dorintei de recunostere ca element motor al desfasurarii istoriei, permite reinterpretarea unor fenomene ca: religia, munca, nationalismul si razboiul- acestea se vor regasi in partea a patra a lucrarii lui Fukuyama.

De exemplu, un credincios doreste recunoasterea zeilor sau a practicilor sale sacre, nationalismul cere recunoasterea grupului sau lingvistic, cultural sau etnic; aceste recunoasteri, fiind arbitrare, au fost considerate un obstacol in calea dezvoltarii institutiilor politice democrate si a economiilor de piata.

Pe de alta parte, pentru ca democratia sa functioneze este necesara o mandrie irationala a cetatenilor de a avea propriile institutii democratice, dar si atasamentul fata de comunitati mici.
Economia liberala nu este influentata numai de principiile democratiei, ci si de dorinta anumitor oameni de a le fi recunoscuta munca.
La un nivel mai inalt, relatia stapan-sclav se poate aplica si statelor, aici intervenind razboiul cauzat de dorinta de recunostere a statelor.

In partea a cincea a lucrarii, care este si ultima, apare intrebarea “sfarsitului istoriei”, dar si creatura numita “ultimul om”. Conform lui Hegel si a comentatorului sau, Alexander Kojeve, istoria a luat sfarsit, doarece omul si-a castigat liberatea, implicit si recunoasterea.

Friedrich Nietzsche considera democratia moderna ca fiind o victorie a sclavului, odata cu aceasta impunandu-se si o morala a sclavului. Cetateanul tipic al democratiei liberale este “ultimul om” care renunta la credinta in propria superioritate in favoarea autoconservarii. Multumit de viata sa si incapabil de a simti vreo rusine pentru incapacitatea de a se ridica deasupra nevoilor primare, ultimul om inceta sa mai fie uman.

In cele ce urmeaza voi prezenta doua dintre capitolele acestei lucrari cu scopul de a reliefa anumite caracteristici asupra acestui fenomen de sfarsit al istoriei.

In partea a doua a cartii(Batranetea omenirii), capitolul al cincelea, intitulat “O idee pentru o istorie universala” atrage atentia asupra unei distinctii intre o istorie universala a omenirii si o istorie a Universului in sensul ca prima este o incercare de a gasi o structura semnificativa in cadrul dezvoltarii de ansamblu a societatilor umane in general.

Primele istorii cu adevarat universale din traditia occidentala au fost crestine; natiunile erau considerate ramuri ale umanitatii, soarta lor facand parte din planul lui Dumnezeu. Crestinismul a introdus ideea unei istorii finite in timp care incepea cu crearea omului de catre Dumnezeu si se incheia cu mantuirea sa.

Primele incercari importante de impunere a unor versiuni laice ale istoriei universale s-au intreprins impreuna cu stabilirea metodei stiintifice(secolul al-XVI-lea).Creatorul notiunii moderne de progres social a fost Machiavelli, el fiind cel care a propus ca politica sa fie eliberata de constrangerile morale ale filosofiei clasice pentru ca omul sa invinga fortuna.

Alte teorii au fost inaintate de Voltaire, Turgot, Condorcet.
“Progresul spiritului uman” scris de Condorcet contine o istorie universala a omului in 10 etape, in care ultima etapa era caracterizata de egalitate a sanselor, libertate, ratiune, democratie si invatamant universal.

Cele mai mari eforturi de a scrie o Istorie Universala au fost intreprinse in cadrul traditiei idealiste germane; aceasta idee a fost propusa de Kant in eseul “O idee pentru o Istorie Universala dintre-un punct de vedere cosmopolit”- definea atributiile esentiale ale tuturor eforturilor viitoare de scriere e unei Istorii Universale. Istoria omeneasca este definita ca istoria unui permanent conflict si a cruzimii.

Kant sugera ca istoria ar avea un punct final, acesta fiind realizarea libertatii umane deoarece “o societate in care liberatea inaintea legilor exterioare se asociaza in cel mai inalt grad cu puterea irezistibila, adica o constitutie civica perfect echitabila, este cea mai importanta problema pe care natura o pune in sarcina rasei umane” .

Kant a descris in termeni generali mecanismul care ar face omenirea sa avanseze spre nivelul superior de rationalitate reprezentat de institutiile sociale liberale; mecanismul acesta ii determina pe oameni sa abandoneze razboaiele si sa se asocieze in societati civile.
Scrierea istoriei mentionate anterior, spune Kant, ar putea contribui la realizarea guvernarii republicane universale, deoarece i-ar da omului o imagine mai clara asupra viitorului sau.

Proiectul propus de Kant a fost realizat de Hegel; acesta, la fel ca si Kant, isi definea proiectul ca fiind scrierea unei Istorii Universale care ar fi infatisat “manifestarea spiritului in procesul elaborarii cunoasterii a ceea ce exista potential” .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles