Scrisoarea I - viziunea batranului dacal asupra lumii

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.48

nivel: Liceu

Haosul inviziunea lui Eminescu este definit printr-o serie de sintagme (prapastie,genune,noian intins de ape)care ne plaseaza mai degraba in nedefint, in invizibil („era un intuneric ca o mare fara raza”),lipsit de viata si vointa , fara constiinta de sine (n-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa”) dominata de nemiscare absoluta(„ si in sine impacata stapanea ete[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Scrisoarea I - viziunea batranului dacal asupra lumii

Haosul inviziunea lui Eminescu este definit printr-o serie de sintagme (prapastie,genune,noian intins de ape)care ne plaseaza mai degraba in nedefint, in invizibil („era un intuneric ca o mare fara raza”),lipsit de viata si vointa , fara constiinta de sine (n-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa”) dominata de nemiscare absoluta(„ si in sine impacata stapanea eterna pace”).

In realizarea acestui tablou Eminescu valorifica informatii din opera lui Kant, Schopenhauer, din mituri grecesti si crestine, dar mai ales din vechile scrieri indiene, in special din Rig-Veda(„ Nu era fiinta,nu era nici nefiinta atunci. Nu era nici spatiul, nici dincolo cerul”).

Satira debuteaza cu o invocatie catre luna, astrul tutelar al romanticilor, invocatia catre luna are functia de a sublinia caracterul revelator al meditatiei artistice; satira nu este, pur si simplu, rodul unei nemultuŽmiri, ci vine dintr-un gand rasarit sub impulsul lunii.(„Luna varsa peste toate voluptoasa ei vapaie „),

Alaturi de motivul lunii, in aceasta secventa apare si motivul timpului, bivalent, vazut atat in durata sa universala („Din noaptea amintirii o vecie-ntreaga scoate”), dar si particulara sau individuala, masurabila cu ajutorul ceasornicului(„Doar ceasornicul urmeaza lung-a timpului carare”) .

Oprindu-se asupra identitatii diferite a oamenilor, luna mediteaza asupra conditiei si preocuparilor noastre rege, sarac, negustor), ajungand la concluzia trista a identitatii tuturor in (fata mortii, indiferent de destinul harazit, idee preluata de Eminescu de la Schopenhauer („Desi trepte osebite le-au iesit din urna sortii,/Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii”).

Transferand imaginea in propria-i imaginatie, poetul infatiseaza intr-un granŽdios poem figuri variate ale existentei intre acestea se afla si batranul dascal, care si-a dedicat viata cunoasterii. El traieste auster, dar are multumirea de a fi deslusit taina lumii. Mediteaza asupra Genezei si asupra Apocalipsei. Pentru el, universul s-a nascut printr-un accident mecanic.

Respectiv, din materia nediferentiata a inceputurilor s-a desfacut un punct, care a devenit independent prin miscare. Universul capata forta sub imperiul acestui punct, dupa cum reintrarea lumii in bezna primordiala inseamna revenirea timpului la conditia sa eterna, iesirea lui de sub limitele trecatoare si pierderea identitatii incredintat ca aceasta idee il va face nemuritor, savantul spera intr-o glorie postuma.

Lumina selenara deschide poarta-ntrarii din propia-i lume, legata insesizabil de memoria generala: noapte amintirii. Sub impresia luminii de luna, eul liric are revelatia ca oamenii sunt egali doar in fata lunii si a mortii. Tabloul general este alcatuit din tipologii diverse: regele, saracul, narcisistul, filozoful, negustorul si savantul.

In haosul primordial si in perfecta lui omogenitate, gratie unui primum movens , se stabileste un raport intre doi termeni (muma si Tatal) . Elementele se desprind din nebuloasa primara, atrase in viata de un dor nemarginit care este – in termeni schopenhaurieni – vointa de a trai- , necurmata aspiratie prin care lumea se perpetueaza.

Moartea soarelui inseamna disparitia lumii si reinstaurarea haosului de la inceputuri, cosmosul isi pierde ordinea si arminia si recade in noaptea nefiintei , peste care se lasa eterna pace de dinaintea facerii. Ciclul poate fi reluat, caci dupa Apocalipsa este posibila o noua Geneza.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles