Scleroza multipla si tetrapareza spastica

3x puncte

categorie: Medicina

nota: 9.68

nivel: Facultate

Afectarea tisulara, denumita leziune sau placa, se formeaza in zonele de demielinizare. In multe cazuri, celulele (oligodendrocitele) care sintetizeaza mielina sunt distruse, ca si fibrele nervoase (axonii). In aceasta situatie, organismul este incapabil sa refaca stratul de mielina sau fibrele nervoase, ceea ce va contribui si mai mult la dezvoltarea dizabilitatii.

Scleroza multip[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Scleroza multipla si tetrapareza spastica

Afectarea tisulara, denumita leziune sau placa, se formeaza in zonele de demielinizare. In multe cazuri, celulele (oligodendrocitele) care sintetizeaza mielina sunt distruse, ca si fibrele nervoase (axonii). In aceasta situatie, organismul este incapabil sa refaca stratul de mielina sau fibrele nervoase, ceea ce va contribui si mai mult la dezvoltarea dizabilitatii.

Scleroza multipla poate evolua pe una din cele patru cai:
- recadere-remisie, cand simptomele se pot diminua si apoi reapar la intamplare, timp de multi ani
- secundar progresiva, care initial urmeaza dupa o evolutie de tip recadere-remisie, iar mai tarziu, evolutia bolii devine constant progresiva

- primar progresiva, cand boala are o evolutie progresiva de la inceput
- recadere progresiva, cand deteriorarea constanta a functiei nervoase incepe odata cu aparitia pentru prima data a simptomelor; simptomele apar si dispar, dar deteriorarea nervoasa este continua.

2.Cauze
Cauza sclerozei multiple (SM) este necunoscuta. Ar putea fi implicat un factor genetic, deoarece riscul de aparitie a sclerozei multiple la o persoana este usor crescut daca unul din parinti a avut scleroza multipla. Legatura, nu intotdeauna evidenta, intre locul (geografic) in care persoana afectata a copilarit si riscul de dezvoltare a sclerozei multiple mai tarziu in cursul vietii, sugereaza ca ar putea fi implicati unii factori de mediu, precum infectiile virale sau alte boli infectioase.

Totusi, pana in prezent nu s-a demonstrat clar ca o anumita infectie specifica ar cauza scleroza multipla. S-au suspectat si alti factori declansatori ai sclerozei multiple, dar pana acum nu s-a demonstrat ca vreunul din ei ar fi implicat cu certitudine.

In plus, o afectiune virala aparuta in copilarie sau un alt factor de mediu per se, probabil nu explica suficient de ce unele persoane vor face mai tarziu scleroza multipla. Studiile de cercetare aflate in curs, sugereaza ca o problema la nivelul sistemului natural de aparare al organismului (sistemul imun), aparuta devreme in copilarie sau dupa infectii, poate declansa debutul sclerozei multiple. Factorul declansator poate fi o reactie autoimuna in care sistemul imun ataca mielina, stratul proteic care protejeaza fibrele nervoase.

3.Simptome
Simptomele din scleroza multipla variaza de la o persoana la alta, in functie de ce parte a creierului sau a maduvei spinarii (sistemul nervos central) este afectata. Pierderea de mielina sau cicatricile provocate de scleroza multipla pot afecta orice regiune a sistemului nervos central.

Simptomele pot aparea si disparea sau pot deveni mai mult sau mai putin severe de la o zi la alta sau, mai rar, de la o ora la alta. Simptomele pot deveni mai severe odata cu cresterea (sau mai putin frecvent, cu scaderea) temperaturii corpului sau dupa o infectie virala.
Unele simptome ale sclerozei multiple, cum ar fi tremorul spastic, durerea si dificultatea de a gandi clar, sunt similare celor aparute in alte afectiuni si nu inseamna neaparat ca este vorba de scleroza multipla.

Simptomele timpurii (de debut)
Cele mai frecvente simptome timpurii ale sclerozei multiple sunt:
- simptome musculare sau motorii, precum slabiciunea, tararea piciorului, rigiditate, tendinta de a scapa lucrurile din mana, senzatia de ingreunare, neindemanare sau stangacie sau lipsa coordonarii miscarilor (ataxie)
- simptome vizuale, precum vederea incetosata, intunecata, cu pete sau neclara, durere la nivelul globilor oculari (mai ales la miscarea lor), orbire sau vedere dubla

- nevrita optica, care consta in pierderea brusca a vederii si dureri oculare; este o manifestare destul de comuna la debutul bolii, aparand in pana la 23% din persoanele cu scleroza multipla
- simptome senzoriale, precum furnicaturi, senzatia de intepaturi de ac, amorteli, o strangere ca in banda in jurul corpului sau a picioarelor sau senzatii electrice care se deplaseaza de-a lungul spatelui si in jos, in picioare.

Simptomele de debut mai putin frecvente pot fi:
- simptome de echilibru, precum senzatia de cap usor sau ameteala si senzatia ca totul se invarte in jur (vertij)
- simptome vezicale, ca de exemplu incapacitatea de a tine urina (incontinenta urinara) sau de a goli complet vezica urinara sau pierderea senzatiei de mictiune (o incapacitate de a simti ca vezica urinara se umple, pana cand apare o nevoie brusca, urgenta de a urina).

Simptomele cand boala avanseaza
Pe masura ca scleroza multipla avanseaza, simptomele pot deveni mai severe si pot include:
- accentuarea dificultatilor musculare, precum slabiciunea, tararea piciorului, neindemanarea, stangacia sau lipsa coordonarii
- miscari rigide, mecanice (spasticitate) sau tremor care nu poate fi controlat, care pot face mersul dificil; poate fi necesar un scaun cu rotile uneori sau tot timpul
- durere sau alte simptome senzoriale
- incontinenta urinara sau mai rar, o incapacitate de a urina (retentie urinara)

- constipatie si alte tulburari intestinale
- la barbati, disfunctie erectila (impotenta)
- la femei, disfunctie sexuala
- probleme cognitive si emotionale, frecvente la persoanele care au scleroza multipla de mai mult timp:
- probleme cognitive, precum pierderi de memorie, dificultati de concentrare, scaderea atentiei sau dificultate in gasirea cuvintelor adecvate
- simptome emotionale, precum depresia, anxietatea si mania; un simptom rar este veselia excesiva, care pare inadecvata.

4.Mecanism fiziopatogenic
In general, scleroza multipla poate evolua pe una din cele patru cai, care se numesc:
- recadere-remisie: evolutia consta in alternarea de perioade de boala activa, cand simptomele izbucnesc, cu perioade in care simptomele se amelioreaza; acest ciclu poate dura timp de multi ani; in perioadele de remisie, boala nu avanseaza

- secundar progresiva: simptomele active ale sclerozei multiple devin constant progresive, cu vatamarea continua a sistemului nervos central; de obicei simptomele se agraveaza pe masura ce boala avanseaza
- primar progresiva: boala este progresiva de la inceput, desi ritmul de degradare a sistemului nervos central difera de la o persoana la alta si difera la aceeasi persoana; acest mod de evolutie a sclerozei multiple nu este foarte frecvent, dar poate fi devastator
- recadere progresiva: este o forma rara de evolutie a sclerozei multiple, care provoaca o degradare constanta a nervilor, care incepe odata cu aparitia primelor simptome si continua sa afecteze sistemul nervos central chiar si atunci cand nu sunt prezente simptome.

Multe persoane cu scleroza multipla nu au o evolutie care sa urmeze cu exactitate unul din aceste modele. Adeseori evolutia este dificil de prezis. Nu numai ca difera de la o persoana la alta, dar modalitatea de evolutie se poate modifica la acelasi individ in cursul timpului.
Scleroza multipla tinde sa fie mai severa la barbati decat la femei, in particular la barbatii de varsta medie care dezvolta aceasta boala.

De obicei, scleroza multipla evolueaza cu mai multe episoade de recadere care apar in cursul mai multor ani (tipul de scleroza multipla cu recaderi-remisii). La multe persoane, primul episod de scleroza multipla are doar un singur simptom. Pot trece mai multe saptamani, luni sau ani pana la aparitia unei recaderi.

Pe masura ce timpul trece, simptomele pot persista dupa fiecare recadere, astfel incat se pierde capacitatea de revenire completa dupa episodul de recadere. Adeseori apar noi simptome pe masura ce sunt afectate si alte zone din creier sau din maduva spinarii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles