Schizofrenia

1x punct

categorie: Psihologie

nota: 0.00

nivel: Facultate

Forma finala a conceptului kraepelian - al dementei precoce, apare in editia a VIII-a a Tratatului lui Kraepelin (4 volume, 1909-1915). In volumul al II-lea (1913), consacrat acestei entitati, autorul largeste ideea, insusindu-si conceptul lui Bleuler si adauga hebefreniei, catatoniei si dementei paranoide forma simpla recent descrisa de O. Diem.

Cat priveste definitia bolii, ea po[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Schizofrenia

Forma finala a conceptului kraepelian - al dementei precoce, apare in editia a VIII-a a Tratatului lui Kraepelin (4 volume, 1909-1915). In volumul al II-lea (1913), consacrat acestei entitati, autorul largeste ideea, insusindu-si conceptul lui Bleuler si adauga hebefreniei, catatoniei si dementei paranoide forma simpla recent descrisa de O. Diem.

Cat priveste definitia bolii, ea poate fi cuprinsa de Kraepelin in cateva trasaturi esentiale (genul proxim - o serie de tablouri clinice, diferenta specifica - distructia particulara a vietii afective si a activitatii. Citam: "O serie de tablouri clinice a caror caracteristica comuna este distructia particulara a vietii afective si a activitatii".).

Ca o concluzie, Emil Kraepelin, cu o exceptionala intuitie, realizeaza primii pasi semnificativi in conceptul schizofreniei: este primul care propune un criteriu de diferentiere, conferind autonomie acestei boli, este primul care precizeaza ca dementa precoce are forme clinice diferite si ca elementul central simptomatologic este "inafectivitatea".

Rar, in istoria stiintelor, continuatorul operei lui Kraepelin, psihiatrul elvetian Eugen Bleuler, in prezentarea propriei sale conceptii, noteaza: "Toata ideea de dementa precoce ii apartine lui Kraepelin. De asemenea, i se datoreaza, aproape in intregime, gruparea si valorizarea semnelor ei particulare". Revolutia este abia la inceput, iar Bleuler realizeaza doua dihotomii istorice ale simptomatologiei.

Prima, de ordin ierarhic: simptome fundamentale si simptome accesorii. Cele fundamentale exprima nemijlocit disocierea personalitatii (Angheluta, 1986): asociatii anormale, adica pierderea relatiei inferentiale intre idei, aplatizare afectiva - pierderea modularii, rigiditate, inadecvare, tocire pana la pustiire, ambivalenta - prezenta simultana a unor afecte pozitive si negative si autismul - desprinderea de realitatea general valabila si alunecarea intr-o viata psihica interioara.

Nu putem sa nu remarcam astfel ca aceste simptome se suprapun peste cele pe care astazi le denumim negative. Simptomele-accesorii - halucinatiile, ideatia deliranta, catatonia - nu sunt proprii schizofreniilor, pot lipsi din tabloul clinic, ele pot fi identificate si in alte boli psihice.

Iata ce scrie Bleuler: "Anumite simptome ale schizofreniei sunt prezente in fiecare caz si in fiecare perioada de evolutie a bolii, chiar daca, pentru fiecare alt simptom al bolii, trebuie sa atinga un anumit grad de intensitate inainte de a fi recunoscut cu oarecare certitudine.Alaturi de simptome specifice permanente sau fundamentale, se pot gasi multe altele, care sunt manifestari-accesorii ca delirurile, halucinatiile, simptomele catatonice.

Dupa cunostintele noastre, simptomele fundamentale sunt caracteristice schizofreniei, in timp ce simptomele-accesorii pot aparea si in alte tipuri de boalaO a doua dihotomie se refera la modul de formare a simptomelor. Bleuler considera ca anumite simptome - starile de excitatie, de depresie, tulburarile de asociatie, fenomenele confuzionale - au ca substrat o modificare chimica sau anatomica, fiind marca a organogenezei.

Modificarile organice sunt expresia directa a procesului patologic din schizofrenie. De cealalta parte, simptomele secundare: ideatia deliranta, ambivalenta, autismul sunt psihogenetice si survin ca reactii de adaptare la simptomele primare (Coreau, citat de Angheluta, 1986). Asa cum sugereaza clasicii conceptului de schizofrenie, E. Kraepelin si E. Bleuler, diversitatea simptomelor negative si/sau pozitive ar putea fi explicata printr-o anomalie de baza a procesului cognitiv.

Dintre acestea, simptomele negative sunt cel mai direct legate de tulburarile de baza ale procesului cognitiv, ele putand oferi o fereastra directa catre deteriorarile cognitive ale schizofreniei.Nici Kraepelin, nici Bleuler nu au folosit explicit termenii de simptome negative si simptome pozitive. Primul care le-a descris efectiv a fost neuropsihiatrul englez Hughlings Jackson.

El considera ca boala psihica produce numai simptomele negative, corespunzatoare disolutiei, iar simptomele pozitive (iluzii, halucinatii, delir, comportament bizar) sunt rezultatul activitatii nervoase neatinse de procesul patologic. De remarcat ca Jackson emite aceasta conceptie in perioada de afirmare a evolutionismului darwinist.

El utilizeaza modelul de inspiratie darwiniana, care considera creierul ca fiind organizat pe niveluri ierarhice de evolutie. Simptomele pozitive reprezinta anomalii la nivel primitiv (sistemul limbic scapat de sub control cortical), iar cele negative reflecta disolutia nivelurilor superioare.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles