Schita de cronologie a dualismelor Occidentului

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 10.00

nivel: Facultate

in aceste conditii, o istorie a dualismelor din Occident, deja incercata de altii, dar mereu in curs de perfectionare prin noi cercetari, reprezinta un proiect putin atragator. Studiul nostru se va ocupa de functionarea sistemului - si nu de transmiterea cutarui motiv sau mitologem; de aceea, cercetarea trebuie sa procedeze sincronic.

Istoriei propriu-zise nu-i revine decit un scurt[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Schita de cronologie a dualismelor Occidentului

in aceste conditii, o istorie a dualismelor din Occident, deja incercata de altii, dar mereu in curs de perfectionare prin noi cercetari, reprezinta un proiect putin atragator. Studiul nostru se va ocupa de functionarea sistemului - si nu de transmiterea cutarui motiv sau mitologem; de aceea, cercetarea trebuie sa procedeze sincronic.

Istoriei propriu-zise nu-i revine decit un scurt capitol, al carui scop principal este sa situeze in timp obiectul investigatiei noastre. Cealalta intentie a lui este sa mentioneze existenta unor curente sau religii dualiste puse uneori in legatura cu dualismele din Occident (ghulat si ismaeliti, cabala luriana, teozofia pietista, druzi, nusairi, yazizi, ahl-e haqq, mandeeni etc), dar care nu vor fi studiate in paginile urmatoare. Am expus deja in "Cuvint inainte" cauzele acestei limitari: cantitatea de material utilizat in cursul cercetarii este infima in comparatie cu cea a materialelor la care am renuntat.

GNOZELE DUALISTE ALE OCCIDENTULUI
"Originea" gnosticismului este necunoscuta, istoria inceputurilor lui - controversata, dar o data de nastere ulterioara anului 70 p.C, legata sau nu de caderea celui de-al doilea Templu, ramine probabila. Problema "protognosticismului" va fi discutata mai departe (cap. III 7). Marii ginditori gnostici apartin secolului al II-lea. Basilide este activ in Alexandria sub imparatii Hadrian si Antoninus Pius (117-61). Nu exista informatii despre viata sa, dar doctrina i se afla expusa intr-un numar de izvoare (cf. infra, cap. IV-V), mult mai sumare in ce priveste activitatea "fiului" sau - carnal sau spiritual - Isidor.

Cam in aceeasi perioada se situeaza activitatea lui Marcion, nascut la Sinope in Pont, in Asia Mica, unde, se pare, tatal sau era episcopul comunitatii crestine. Marcion nu este un gnostic ; invataAZtura lui {cf. infra, cap. VI) este uneori chiar la antipodul gnosticilor. Adolf von Harnack {Marcion, pp. 21-8) ii situeaza nasterea pe la anul 85 si moartea injur de 160 p.C. Joseph Hoffmann muta aceste date cu vreo zece ani inapoi (cea 70-150; Marcion, pp. 31-74). intradevar, ultima mentionare a personajului, a carui importanta sporise o data cu virsta, apare pe la 150 in Apologia lui Iustin Martirul.

Comunitatea iudaica din Sinope trebuie sa fi fost de mare imporAZtanta si nu-i exclus ca Marcion sa fi fost evreu crestinat. Ereziologii vor sa-1 discrediteze atribuindu-i seducerea unei tinere din Sinope, fapta dupa care ar fi fost excomunicat de propriul sau tata. Probabil are dreptate Harnack sa interpreteze aceasta piesa a dosarului mar-cionit ca pe o deformare a metaforei curente conform careia ereticii au pingarit fecioara pura - Biserica (Harnack, p. 23).

Excomunicat sau nu, Marcion putea atesta ca a apartinut comunitatii crestine din Sinope. Sigura este si indeletnicirea lui de navigator. Ea il impingea la multe calatorii, printre care una la Roma - e greu sa-i stabilim data si durata adevarate. Dupa aprecierea lui Harnack, Marcion a stat la Roma intre 139 si 144. La sosire, a daruit comunitatii romane 200 000 de sesterti (echivalentul a 100 de scuzi de aur; suma i-ar fi fost de ajuns ca sa traiasca douazeci si cinci de ani: Cancik, Gnostiker, p. 179).

Tot dupa calculele lui Harnack, discursul lui Marcion despre parabola copacului bun si a celui rau (Luca, 6, 43) a fost tinut in fata Adunarii Batrinilor din Roma la sfirsitul lui iulie 144. Doctrina i-a fost respinsa de romani si darul inapoiat. Dupa spusele lui Iustin, cam prin anul 150 erezia lui corupsese deja lumea intreaga
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles