Schisma si prigoana in Anglia

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.59

nivel: Facultate

Cancelarul, sir Thomas More, si marele episcop Fisher refuzara sa renege credinta lor catolica. Amandoi fura decapitati, episcopul citind inainte de moarte din evanghelia sfantului Ioan: "Aceasta este viata vesnica", More declarand la piciorul esafodului ca murea ca "un devotat servitor al regelui, dar mai intai al lui Dumnezeu". Capetele acestor doi oameni mari putrezira agatate de carlige la int[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Schisma si prigoana in Anglia

Cancelarul, sir Thomas More, si marele episcop Fisher refuzara sa renege credinta lor catolica. Amandoi fura decapitati, episcopul citind inainte de moarte din evanghelia sfantului Ioan: "Aceasta este viata vesnica", More declarand la piciorul esafodului ca murea ca "un devotat servitor al regelui, dar mai intai al lui Dumnezeu". Capetele acestor doi oameni mari putrezira agatate de carlige la intrarea pe podul Londrei.

Comedia divortului devenise o monstruoasa tragedie. Un mare numar de calugari fura spanzurati, goliti de mate, taiati in bucati. Catolicii din cateva comitate, cuprinsi de o indreptatita averAZsiune cand auzira de aceste masacre omenesti, se revoltara; fura invinsi. Roma il excomunicase pe regele Henric al VIII-lea, dar ce-l interesa aceasta sentinta pe un rege care se plasase el insusi in afara bisericii? Ar fi fost necesare sanctiuni; papa incerca sa obtina ca suveranii catolici,

Francisc I sau Carol Quintul, sa ia asupra lor aplicarea sanctiunilor; amandoi refuzara, temandu-se sa se certe cu Anglia, tara de care aveau nevoie pentru combinatiile lor diplomatice. Astfel, nemaiavand sa se teama de papa din cauza disensiunilor regilor catolici, venerat de parlamentul sau, adulat de biserica sa nationala, Henric al VIII-lea a putut continua nepedepsit sa aduca ofense umanitatii.

Refuzul calugarilor de a presta juramantul ii starni lui Cromwell o imensa bucurie, intrucat, de multa vreme, pusese la cale pieirea lor. Existau in Anglia o mie doua sute de manastiri, posesoare ale unor imense domenii. Confiscandu-le bunurile, lichiAZdatorii si suveranul se puteau imbogati. Curentul popular impotriva calugarilor, legendele care circuAZlau cu privire la viciile lor erau de asemenea proAZportii incat nimeni nu le-ar fi luat apararea. LegenAZdele erau exagerate si, in cea mai mare parte, cu totul false, ceea ce s-a vazut destul de bine cand, dupa desfiintarea manastirilor, fostii lor arendasi, care-i blestemasera de atatea ori, ii regretara.

Dar Cromwell, avansat vicar general si investit cu drepAZtul de ancheta, aduna un vast dosar cu privire la nelegiuirile calugarilor. Dezvaluind aceste "atrociAZtati" in fata parlamentului, obtinu mai intai desfiinAZtarea micilor manastiri, apoi a tuturor asezamintelor religioase. Functionari superiori religiosi si fiscali luara in cercetare manastirile. Legea, respectata inAZtotdeauna in aceasta tara, cerea sa se obtina o "re-nuntare voluntara" din partea calugarilor.

Doctorul London deveni celebru prin abilitatea sa de a infrange repede "vointele". Indata ce actul era semAZnat, regele lua in stapanire abatia, vindea tot ce se afla inauntru si dadea domeniul unui mare senior, asigurand astfel credinta acestuia fata de noua biseAZrica. Vanzarile, care-i ruinau pe calugari, nu-l prea imbogateau pe rege. Manuscrisele erau cumparate de bacani ca sa faca din ele cornete. "Carti vechi din strana: sase penny".

Asa arata inventarul unei biblioteci. Cat despre clericii jefuiti, unii dintre ei capatau un act de "capacitate", adica autorizatia de a exercita o functie seculara, ceilalti o pensie de patru silingi; aproape toti parasira tara si se dusera in Irlanda, Scotia sau Flandra. "Astfel, biserica deAZveni prada vulturilor, aceste pasari hraparete impoAZdobindu-se cu frumoasele lor pene". Lichidarea bunurilor manastiresti se termina in cinci ani; ea nu aduse mare lucru tezaurului regal, dar imbogati perAZsoanele carora regele le daruise abatiile si pe cei care le obtinusera pe preturi de nimic.

Efectul poliAZtic al acestor masuri fu analog cu al vanzarii bunuAZrilor nationale in Franta, dupa revolutia din 1789. Beneficiarii au devenit complici. Teama de a-i vedea revenind pe vechii proprietari asigura noului regim religios sprijinul unei clase bogate si puternice. De aci inainte, impotriva unei noi ofensive a catolicisAZmului roman se vor coaliza interesul si doctrina.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles