Satul romanesc - trecut, prezent si viitor

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 8.62

nivel: Liceu

Romānii, ca toate popoarele, au trebuit sa comunice īntre ei stabilind astfel diferite relatii. Aceste relatii au fost la īnceput norme de conduita fara caracter juridic, norme care au fost respectate de buna voie de catre toti. Desi mai tārziu a intervenit legea scrisa, satele au continuat sa-si judece pricinile potrivit dreptului stramosesc. Este adevarat, cu timpul, legea scrisa a cāstig[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Satul romanesc - trecut, prezent si viitor

Romānii, ca toate popoarele, au trebuit sa comunice īntre ei stabilind astfel diferite relatii. Aceste relatii au fost la īnceput norme de conduita fara caracter juridic, norme care au fost respectate de buna voie de catre toti. Desi mai tārziu a intervenit legea scrisa, satele au continuat sa-si judece pricinile potrivit dreptului stramosesc. Este adevarat, cu timpul, legea scrisa a cāstigat tot mai mult teren īn detrimentul dreptului comunitar. Dar īntre biruinta unuia si disparitia partiala a celuilalt se impunea o perioada īndelungata īn care au coexistat ambele tipuri de “instante”.

Problema īnlaturarii bruste a dreptului comunitar nu s-a pus īn ceea ce priveste dreptul romānesc scris. Aceasta, deoarece, īn mod inevitabil s-ar fi provocat grave perturbari sociale īn rāndul satelor romānesti care se bazau pe o traditie bine pusa la punct, pe norme nescrise, dar respectate cu strictete. Dealtfel, īncalcarea legii nescrise ducea la sanctionarea celor vinovati, ceea ce demonstra importanta legii nescrise .
Dreptul romānesc a fost si este īnca indisolubil legat de societate. Romānii, si-au creat propriile reguli sociale cum dintre care amintim : regulile obisnuielnice, regulile morale, regulile religioase etc., reguli clare care le asigurau convietuirea īn colectivitate reguli care si azi coexista cu regulile scrise. Astfel, o serie īntreaga de practici sociale, īndelung repetate īn actele zilnice, cunoscute, aplicate si respectate au devenit, īn timp, norme de drept.

Conditiile vietii materiale si spirituale, tipurile de relatii sociale din societatea romāneasca au determinat aparitia unor comunitati si grupuri specifice de solidaritate. Viata satului romānesc a avut un puternic caracter comunitar colectiv concretizat īn aparitia unor valoroase traditii social-economice, cu norme, forme de organizare si institutii proprii .
Baza dreptului la poporul romān au format-o cutumele care creau o situatie juridica mentinuta prin consimtamānt mutual. Cutuma sau obiceiul juridic este cel mai vechi izvor de drept, si reprezenta o practica atāt de īnradacinata īn comunitatea satului romānesc īncāt oamenii socoteau ca prin ea īsi puteau exercita drepturile. Si chiar faceau acest lucru.

Regulile formate īn timp nu sunt impuse de constrāngere, īnsa ele sunt respectate, chiar nescrise fiind.. Practica generatoare de cutume era uniforma, repetabila si avea o durata de timp destul de īndelungata.
La īnceputul Evului Mediu, peste tot domnea legea nescrisa, dreptul comunitar, acel obicei al pamāntului dupa care se conduceau toate asezarile romānesti. Pricinile dintre romāni s-au judecat potrivit acelor ”Lex Olachorum”. Īn Romānia, pozitia dreptului obisnuielnic cutumiar s-a pastrat pāna la īnceputul veacului al XIX-lea, alcatuind obiceiul pamāntului sau legea romāneasca, ” Jus Valahium ” sau ” Ius Valachorum ” . Abia dupa aparitia Codului civil din 1864 rolul cutumei se restrānge, dar chiar si legea scrisa face, īnca, trimitere, prin cāteva articole, la obiceiul juridic.

Obiceiul este, practic, rodul experientei de viata a īntregii comunitati. Obiceiul este un model de conduita, el presupune o anumita constrāngere īn recunoasterea valorilor de grup si de respectare alor. Obiceiul apare ca un comportament pe care grupul social īl impune membrilor sai. El se concretizeaza, īn general, pe formule orale, iar autoritatea lui se bazeaza, pentru aplicare, tocmai pe faptul ca este rezultatul unei practici vechi, incontestabile. Obiceiul formeaza un mecanism creator si pastrator de ordine, si mai mult decāt atāt, obiceiul este un mecanism pastrator de cultura .

Prescrierile obiceiului pamāntului sunt izvorāte din bunul simt si din īntelepciunea poporului romān, de aceea cānd un membru al colectivitatii īn care traia gresea el era judecat numai dupa normele cutumiare ale locului īn care traia. Poporul romān a tinut si tine, īnca, la traditia īntemeiata pe practicarea si manifestarea cultului. Traditia a fost si īnca mai este conducatoarea tuturor actelor omului. Poate, tocmai de aceea legea tarii sau obiceiul pamāntului apare ca o emantie a īntregului popor privit īn structura lui de clasa si īn evolutia lui istorica. Exista, īnca, obiceiuri stravechi care s-au pastrat aproape nealterate de-a lungul timpului.
Viata psihosociala īn satul romānesc a avut un caracter comunitar evidentiat de īnchegarea anumitor traditii cu caracter economic si psihosocial, de conservarea unor mentalitati specifice. Satul romānesc si-a dezvoltat forme specifice conform trebuintelor comune si a vointei comune.

FOLCLOR SI ARTA ROMANEASCA

Arta populara a Romaniei isi are radacinile in trecutul indepartat si tumultos al regiunii. Fiind situata la intersectia marilor civilizatii istorice –Greaca, Romana, Bizantina, Orientala si Occidentala – elemente ale acestor civilizatii au fost absorbite de locuitorii acestor regiuni, toate acestea rezultand intr-o viziune originala care se gaseste in arta, mestesugurile si muzica Romaniei.

Folclorul romanesc este cel mai bine conservat din lume iar manifestarile sale sunt evidente in intreaga tara: Maramures (constructii din lemn, costume, ceramica); Bucovina (tesaturi, oua incondeiate de Pasti, costume, traditii); Banat (costume populare artistice, obiceiuri traditionale); Horezu (ceramica, sculptura in lemn); Muntii Apuseni (costume populare artistice, sculpturi in lemn, sarbatori populare, constructii din lemn); Marginimea Sibiului (icoane pictate pe sticla, costume populare artistice, obiecte de uz caznic - toate adunate in muzee de arta populara). Exista de asemenea muzee ale vechii tehnici populare la Bucuresti, Sibiu , Cluj-Napoca , Ramnicu Valcea, Focsani , Timisoara si Sighetu Marmatiei
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.