Sarmanul Dionis

5x puncte

categorie: Romana

nota: 8.87

nivel: Gimnaziu

Portretul fizic al lui Dionis și imaginea camerei sale confirmă atmosfera romantică a întregii evocări. Aproape toate notele caracteristice viziuni romantice se regăsesc aici. Dionis e tînăr, palid, melancolic, orfan și sărac, povestea însă-și a nașterii lui e neobișnuită ca și destinul părinților morți încă din vreme.

Casa veche unde locuiește e dărăpănată, ascunsă în mijlocul une[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Sarmanul Dionis

Portretul fizic al lui Dionis și imaginea camerei sale confirmă atmosfera romantică a întregii evocări. Aproape toate notele caracteristice viziuni romantice se regăsesc aici. Dionis e tînăr, palid, melancolic, orfan și sărac, povestea însă-și a nașterii lui e neobișnuită ca și destinul părinților morți încă din vreme.

Casa veche unde locuiește e dărăpănată, ascunsă în mijlocul unei grădini pustii. Camera de la etaj pe care o ocupă Dionis avea pereții negri de șiroaie de ploaie ce curgeau prin pod și un mucegai verde se prinsese de var. Mobilierul simplu și stivele cîtorva sute de cărti vechi si ele completează peisajul. Totul pare al izola pe Dionis; chiar preocupările sale sînt insolite pentru că ele tind să descopere posibilitățile regresiunii în timp și a anulării distanțelor cosmice.

Cuprins de reatitudine condiție necesară a scenariului cu ajutorul unui compendiu de astrologie, care dăruiește puteri magice cui știe să-l folosescă Dionis încearcă experiența crucială. Face un semn magic și se trezește într-un alt veac; devine călugărul Dan din Iași pe vremea lui Alexanru cel Bun, discipol al dascălului Ruben. Figura tipică de invățat medieval, un fel de Mefisto îl face pe Dan să se deprindă de propria-i umbră, care constată că defapt sufletul său ar fi trăit cîndva demult în pieptul lui Zoroastru.

Dan iubește pe Maria, fiica spătarului Tudor Mesteacăn și reușind să-și înlocuiască umbra și să intre în posesia eternității lui primordiale o ia cu sine și pe iubita lui și călătoresc împreună spre lună într-o voluptoasă și lungă îmbrățișare. Clipa devine veac iar Pămîntul este prefăcut într-un mărgăritar și atîrnat în salba iubitei. Astrul nopții este un eden cu peisaje feerice o natură romantică și fantastică în același timp.

În această natură feerică Dan și Maria trăiesc într-o veșnică desfătare, într-o sărbătoare continuă și totul ar fi desăvîrșit dacă Dan n-ar fi frămîntat de taina pe care nu trebuie să o dezlege, aceea a triunghiului sacru avînd în centru un ochi de foc deasupra căruia stă scris cu litere strîmbe un proverb arab, pe care Dan nu-l poate interpreta. Cînd călugărul Dan bucurîndu-se de forțe nelimitate are cutezanța de a presupune că s-ar fi identificat cu însuși Dumnezeu “oare fără să știu nu sunt eu însumi doamne” se produce o fantastică prăbușire cosmică în abis.

Dan și Maria sînt proiectați în haos și Pămîntul își recapătă dimensiunile inițiale. Ca dintr-un vis personajul se trezește sub forma reală, a lui Dionis. Trezit din visare, Dionis vede printre perdelele albe de la fereastra casei vecine o fată cu chipul blond care cîntase înainte ca el să adoarmă și se hotărăște să-i scrie. Cînd fata apare la fereastră, cu scrisoarea, Dionis leșină și se va trezi după un delir, în care se amestecă din nou planurile și la trezire va constata că situația lui s-a schimbat radical.

Este o răsturnare de situație tipică romantică. Se descoperise că tînărul sărac este beneficiarul unei moșteniri suficientă pentru ca tatăl fetei să-l primească altfel. Indiciul fusese tabloul din camera lui care reprezenta chiar pe tatăl său și cu care dialoga adesea în orele de singurătate. Trezinduse definitiv o descoperă fata , iar scena de dragoste încheie fericit destinul fantastic al lui Dionis pentru a-i deschide perspectiva împlinirii cosmice alături de Maria.

Într-un post scriptum explicativ, Eminescu încearcă din nou să strecoare îndoiala asupra limitelor abia limpezite dintre realitate și vis. Sînt prezente în nuvelă motive pe care am găsit și în poezii motive romantice, filosofice ca: viața un vis, motivul umbrei. În final un motiv prezent în Glossă, motivul lumii ca teatru. Noutatea și fascinația incontestată a poemului provine din felul original în care Eminescu îmbina filosofia cu naratiunea fantastica cu descrierea.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles