Sarcina, nasterea si dezvoltarea copilului pana la varsta prematura

7x puncte

categorie: Biologie

nota: 8.88

nivel: Facultate

     Pentru dezvoltarea unui copil sunt necesare 9 luni. Īn timpul acestei perioade, pīntecul mamei creste: aceasta reprezinta sarcina. La sfīrsitul celor noua luni femeia naste: copilul vine pe lume. Cīnd sarcina evolueaza bine, viitoarea mama duce o viata activa, obisnuita; cu toate acestea, ea trebuie sa aiba grija sa se hraneasca bine, sa evite fumatul, alcoolul, ca si majoritatea medicamentel[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Sarcina, nasterea si dezvoltarea copilului pana la varsta prematura

     Pentru dezvoltarea unui copil sunt necesare 9 luni. Īn timpul acestei perioade, pīntecul mamei creste: aceasta reprezinta sarcina. La sfīrsitul celor noua luni femeia naste: copilul vine pe lume. Cīnd sarcina evolueaza bine, viitoarea mama duce o viata activa, obisnuita; cu toate acestea, ea trebuie sa aiba grija sa se hraneasca bine, sa evite fumatul, alcoolul, ca si majoritatea medicamentelor, care constituie substante toxice pentru viitorul copilului.



     Viata copilului īn pīntecul mamei.



     Īn toata perioada sarcinii, schimburile dintre mama si copil se realizeaza prin intermediul placentei si cordonului ombilical.

     Placenta este complet formata la trei luni de la fecundare. Este constituita din celule ale mucoasei uterine materne (endometrul) si din celule coriale. Placenta uneste mucoasa uterina cu fatul prin intermediul cordonului ombilical. Acesta este strabatut de o vena si doua artere. Arterele ombilicale transporta substante nutritive si oxigen de la mama, iar vena ombilicala transporta produsi reziduali si dioxidul de carbon īn organismul matern, de unde se elimina.

     Sarcina este divizata īn simestre (perioade de trei luni īn viata embrionului si a fatului):

      I simestru

     Dupa ce a avut loc fecundatia, oul fecundat s-a divizat pentru a forma o mica sfera de celule, care pluteste īn uterul mamei, (organ muscular, cavitar unde se va dezvolta viitorul copilului denumit embrion). Īn a 7-a zi dupa fecundatie, micuta sfera formata din celule, se fixeaza pe peretele uterin; acesta constituie nidatia oului.

      Saptamīna a 2-a: Īncepe formarea celulelor sanguine si diferentierea celulelor cardiace.

      Saptamīna a 3-a: modificarile hormonale determina īngrosarea endometrului si vasele sanguine din el hranesc blastocistul.

      Saptamīna a 4-a: sacul amniotic este bine dezvoltat. Embrionul si, mai tīrziu fatul, vor fi adapostiti īn el pe tot parcursul sarcinii, suspendati cinfirtabil īn lichidul amniotic, la o temperatura constanta si protejati īmpotriva socurilor. Inima īncepe deja sa bata la īnceput neregulat, dar īn curīnd cu un ritm regulat si mai rapid decīt cel al mamei. Coloana vertebrala si sistemul nervos īncep sa se formeze īn embrion, care are acum īn jur de 7 mm īn lungime.

      Saptamīna a 5-a: Se formeaza primele organe. Capul creste, adapostind creierul īn dezvoltare, care este legat de maduva spinarii rudimentara. Bratele si picioarele apar ca mici muguri, iar inima si sistemul circulator sunt bine conturate. Vasele sanguine ale embrionului se unesc cu cele ale placentei īn dezvoltare pentru a forma cordonul ombilical. Īn interiorul embrionului, acum īn lungime de 10 mm, a īnceput sa se formeze sistemul digestiv, īncepīnd cu stomacul si parti din intestin. Desi nu exista o fata propriu-zisa, exista mici depresiuni īn care se vor forma ochii si urechile. Gura si maxilarele sunt la īnceputul formarii, iar sistemul nervos si coloana vertebrala continua sa se dezvolte.

      Saptamīna a 6-a: Dezvoltarea capului se accelereaza. Partile interne ale urechilor si ochilor sunt īn continua formare (ultimii, acoperiti cu tegumentul ce va forma pleoapele). Īncepe dezvoltarea narilor. Creierul si maduva spinarii sunt aproape formate. Dezvoltarea sistemelor digestiv si urinar continua, desi ficatul si rinichii nu sunt capabili sa functioneze. Mugurii membrelor au crescut si este posibila observarea rudimentelor māinilor si picioarelor.

      Saptamīna a 7-a: Acum īncep sa se dezvolte umerii, coatele, genunchii, bazinul si plamīnii. La sfīrsitul saptamīnii a 7-a embrionul are lungimea de 40 mm.

      Saptamīna a 9-a: Se separa degetele. Īntre timp se formeaza sistemul digestiv.

     La vīrsta de 2 luni - se formeaza cavitatile oculare, acoperite cu un tegument din care se vor forma pleoapele. De asemenea, apar urechile, coloana vertebrala, gātul si muschii. Apare pielea, iar capul se spleaca īnainte. Embrionul īncepe sa-si miste māinile si picioarele.

     Cu ajutorul unor aparate care amplifica sunetul putem auzi bataile cardiace ale fatului, dar mai sunt necesare sapte luni pentru a se naste.

     Din acest moment embrionul poarta numele de fat.

     Īncepānd cu a 2-a luna de gestatie, embrionul se dezvolta foarte rapid. Pāna acum el ocupa cavitatea uterina, de acum īnainte, īnsa, uterul se va destinde pentru a face loc fatului, sacului amniotic si placentei. Abdomenul mamei se va mari din ce īn ce mai mult.

     Īn saptamānile urmatoare se dezvolta organele interne ale fatului. Īncep sa se formeze muschii si unghiile, iar parul īncepe sa creasca. Fatul īncepe sa dea din māini si picioare din ce īn ce mai puternic.

     Cu ajutorul ultrasunetelor, īn a 12-a saptamāna, mama poate vedea o imagine a colului. Ultrasunetele sunt unde radio cu frecventa foarte mare, care pot produce o imagine pe un ecran. Metoda este folosita de catre medici pentru a se asigura ca fatul se dezvolta normal. De asemenea se poate afla sexul copilului.

      Īn saptamāna a 14-a, desi este foarte mic, fatul este format īn īntregime: are 12 centimetri lungime si cīntareste aproape 135 de grame.

      Īncepānd cu luna a 5-a, mama poate simti miscarile fatului. El deschide si īnchide ochii si poate sa-si strānga pumnii. Doarme si se trezeste des si chiar sughite !

      Luna a 7-a: fatul aude. Se misca mai putin deoarece are mai putin loc īn uter. Masoara 42 cm si cāntareste 1,5kg.

      Luna a 8-a: Fatul se īntoarce cu capul īn jos si fesele īn sus, pozitie care īn general o va pastra pāna la nastere. Puful fin cade si este īnlocuit cu o substanta grasa, protectoare. Masoara 47cm si cīntareste 2, 5 kg.

      Luna a 9-a: Plamānii sunt gata si functioneaza. Pielea este neteda. Oasele craniului nu se vor suda decāt dupa nastere. Fatul masoara 50 cm si cāntareste īn jur de 3, 2 kg. E pregatit sa vina pe lume. Se spune despre un copil ca e prematur daca acesta se naste īnainte de luna a 8-a.



     Nasterea.



     Īn momentul nasterii, uterul se contracta din ce īn ce mai tare: īncepe travaliul. Treptat, cervixul - capatul inferior al uterului - se largeste din ce īn ce mai mult. Dupa 12 ore (aceasta perioada de timp este diferita de la o femeie la alta) ajunge la un diametru de 10cm.

     Īncepe a doua faza care, de obicei, dureaza o ora. Contractiile tot mai puternice īmping bebelusul prin cervix si vagin spre exterior. Alte contractii elimina placenta. Din momentul īn care iese, copilul īncepe sa tipe; plamīnii i se umplu cu aer pentru prima data. Desi va avea nevoie de īngrijire si protectie timp de multi ani, bebelusul poate trai liber.

     Cordonul ombilical masoara ceva mai mult de un centimetru īn diametru si are o lungime de 60cm. Dupa nastere el trebuie sa fie taiat, formānd ombiliculul bebelusului. Cunoscānd functia vitala a placentei si stiind ca viata embrionului si a fatului se datoreaza sāngelui matern, putem īntelege cāt de importanta este sanatatea femeii īn timpul sarcinii.



     Igiena si masurile de precautie.



     Deoarece primul trimestru este perioada īn care are loc formarea organelor esentiale ale fatului, este important pentru mama sa evite orice ar putea produce malformatii fetale. Medicul trebuie consultat īnainte de administrarea oricaror medicamente si toate femeile sunt sfatuite sa renunte la fumat si alcool, de īndata ce sunt gravide.

     Īnainte de a ramāne gravida, o femeie trebuie sa fie sigura ca este imuna la rubeola si, daca nu este, sa se vaccineze īmpotriva acesteia. Contractarea rubeolei pe timpul sarcinii poate duce la nasterea unui copil cu malformatii grave.

     Este important pentru mama sa consulte medicul pentru un examen fizic, meticulos si pentru stabilirea unui program de īngrijire prenatala.

     Controlul cresterii fatului reprezinta o parte importanta a acestuia. Metodele utilizate pentru aceasta variaza de la o simpla masurare a uterului matern la examinarea cu ultrasunete.

     Masurarea cu regularitate a presiunii arteriale si testele de urina ajuta la evaluarea periodica a starii de sanatate a mamei.

      II semestru

     Īn timpul celui de-al doilea trimestru, mama va īncepe sa simta miscarile fetale īn special īnainte de a adormi.

     Multe femei observa ca au nevoie de o cantitate mai mare de lichid decāt de obicei, iar unele ar putea avea nevoie de un supliment de fier penru a ajuta procesul de producere a celulelor sanguine.

     Pāna īn saptamāna a 20- a, glandele mamare sunt pregatite pentru alimentarea la sān. Unele femei observa ca mameloanele produc un fluid galbui numit colostru, dar aceasta nu se īntāmpla īn toate cazurile si cele la care nu apare nu ar trebui sa fie īngrijorate asupra capacitatii lor de a alimenta la sān.



     Sarcina extrauterina



     Sarcina care se dezvolta īn afara cavitatii uterine. O sarcina extrauterina (S.E.U.) apare cam īn 2% din sarcini.



     DIFERITE TIPURI DE SARCINA EXTRAUTERINA. Īn 96% dintre cazuri, oul se implanteaza īn trompa lui Fallopio (sarcina tubara). Alte localizari, mai rare, tuboovariene sau peritoneale (īn cavitatea abdominala).

     FACTORI DE RISC. Factorii de risc care explica cresterea frecventei sarcinilor extrauterine se grupeaza īn mai multe categorii.

     ? Frecventa crescānda a bolilor cu transmitere sexulala (B.T.S.) este un factor important: un antecedent de infectie multiplica de 6 ori riscul de sarcina extrauterina prin suprimarea cililor care, īn mod normal, tapeteaza trompa si faciliteaza deplasarea ovului.

     ? Steriletul, desi atāt de eficace īn calite de contraceptiv, creste de 3 ori riscul de sarcina extrauterina īn raport cu metodele de contraceptie orala. Steriletele continānd progesteron cresc riscul de 6-7ori. Acest risc, care creste dupa doi ani de utilizare a steriletului, este reversibil atunci cānd steriletul este īndepartat. Īn schimb, steriletele nu cresc frecventa sarcinilor extrauterine īn raport cu o populatie de femei care nu folosesc contraceptia.

     ? Tutunul este un factor de risc de sarcina extrauterina; cu cāt o femeie fumeaza mai mult, cu atāt creste riscul.

     ? Vārsta mamei este o problema: riscul este de 2 ori mai mare pentru femeile īntre 35 si 39 ani si aproape de 4 ori mai mare peste vārsta de 40 ani.

     ? Chirurgia sterilitatii, chiar daca restabileste permeabilitatea unei trompe, lasa īn mod obligatoriu cicatrice si nu repara leziunile preeexistene ale mucoasei.

     ? Procreatia asistata medical, adica fecundatia īn vitro si transferul intratubar al gametilor (constānd īn introducerea spermatozoizilor si ovulului īntr-o trompa), creste de doua ori riscul unei sarcini extrauterine.

     ? Alti factori de crestere a frecventei sarcinilor extrauterine micropillulele (contraceptive orale slab dozate) si faptul de a fi avut deja un astfel de tip de sarcina.



     SIMPTOME SI SEMNE. O sarcina extrauterina se manifesta prin dureri abdominale si hemoragii uterine survenind dupa o īntīrziere a fluxului menstrual īntre 3 si 6 saptamāni, īn general. Īn fapt, oul se dezvolta īntr-un tesut care nu este facut pentru a-l primi si pe care īl īntinde. Atunci cānd oul este grefat īn ampula tubara, sarcina poate sa continue mai mult timp, embrionul putānd sa-si continue dezvoltarea īn abdomen.



     DIAGNOSTIC SI EVOLUTIE. Diagnosticareaq precoce a unei sarcini extrautrine este asigurata prin doua examene, asociate de multe ori, practicate īn mediul spitalicesc.

     ? Dozarea, īn urina sau īn plasma sangvina, a hormonului specific al sarcinii, hormonul corionic gonadotrofic (h.C.G.), secretat de catre corion īntāi, apoi de catre placenta, organe de hranire a oului, indica un nivel, īn general, inferior nivelului asteptat pentru vārsta gestationala.

     ? Ecografia poate pune īn evidenta o activitate cardiaca embrionara īn afara uterului. Īn afara acestui semn direct, examenul poate pune īn evidenta un gol uterin care nu corespunde cu data sarcinii.

     Pericolul unei sarcini extrauterine rezida īn ruperea trompei, care poate antrena o hemoragie interna de importanta mai mare sau mai mica si se afla la originea leziunilor ireversibile. Tousi, aceasta complicatie, care constituie o urgenta chirurgicala a devenit exceptionala.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles