Saracia populatiei de etnie rroma
5x puncte
categorie: Economie
nota: 9.47
nivel: Liceu
Din păcate în orice societate oricât de avansată sau de decăzută ar fi, manifestările comportamentale sunt preponderent aceleași. La noi în țară sărăcia din rândul comunităților de rromi se datorează mai multor cauze, ce au anumite consecințe, uneori destul de dramatice. Marginalizarea, excluderea, sărăcia gravă, discriminarea – reprezintă atributele dominante care caracterizează comunitățil[...]
DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Saracia populatiei de etnie rroma
Din păcate în orice societate oricât de avansată sau de decăzută ar fi, manifestările comportamentale sunt preponderent aceleași. La noi în țară sărăcia din rândul comunităților de rromi se datorează mai multor cauze, ce au anumite consecințe, uneori destul de dramatice. Marginalizarea, excluderea, sărăcia gravă, discriminarea – reprezintă atributele dominante care caracterizează comunitățile de rromi .Prezenți în spațiul istoric românesc de la sfârșitul secolului al XIV-lea, rromii au ocupat un rol subordonat, nu însă și neglijabil în evoluția Țărilor Române, apoi a României până în zilele noastre, când se impun ca preocupare majoră pentru societatea romanească.
Dacă în Evul Mediu rromii din Țările Române au fost privați de libertate, fiind confundați cu robii, in Epoca Modernă, respectiv în a doua parte a secolului al XIX-lea, factorii politici ai timpului vor soluționa această problemă prin adoptarea unui șir întreg de măsuri care au însemnat scoaterea diferitelor categorii de rromi din vechea lor condiție socio-juridică și transformarea lor în oameni liberi.
Cel de-al Doilea Război Mondial aduce cu el și soarta tragică a țiganilor, ca urmare a problematicii etnice și rasiale din România acelor timpuri. Astfel, antisemitismul acelei perioade s-a manifestat prin deportarea țiganilor în Transnistria și, anterior ei, închiderea acestora în lagăre de concentrare, în ghetouri și în lagăre de exterminare, alături de evrei.
În timpul regimului comunist un procent important de rromi nu mai vorbea limba rromani, fiind deja asimilat. Asimilarea populației minoritare în România a fost dificilă. Cea mai eficientă politică de asimilare a fost cea educativă, prin care învățământul era obligatoriu.
Astfel, copiilor rromi li se ofereau aceleași șanse ca și celorlați copii, mulți beneficiind de educație elementară. Politica de asimilare a rromilor, promovată în România n-a fost una elaborată și nu a cunoscut excesele din unele țări, unde copiii rromilor au fost ridicați de la familiile lor si crescuți în instituții de stat, au fost distruse satele rromilor, ca în Ungaria sau a fost încurajată sterilizarea femeilor care aveau mai mult decat un anumit numar de copii, asa cum s-a intamplat in Cehoslovacia. În România rromii au fost tratați ca o minoritate socială care trebuia integrată în noua organizare economică și socială.
În contextul aderării la Uniunea Europeană, în România continuă adoptarea în cadrul legislativ a ordonanțelor de urgență privind îmbunătățirea situației rromilor și aplicarea reglementărilor europene în materie de minorități. De asemenea, prin înființarea Agenției Naționale pentru Rromi se urmărește eficientizarea strategiei de îmbunătățire a situației rromilor, etnie aflată în dificultate din punct de vedere social si economic, confruntată cu o sărăcie severă și reducerea decalajelor de orice natură față de populația majoritară.
Tot în această direcție, se întocmesc programe naționale destinate persoanelor de etnia rromă, având ca scopuri ameliorarea imaginii de sine a acestora, dezvoltarea unei culturi profesionale de colaborare cu școala, stimularea dialogului intercultural, crearea unor parteneriate active în comunitățile cu populatia rromă.
Fenomenul cronic și regretabil, neparticiparea copiilor rromi în sistemul formal de educație, a fost un fenomen neglijat . Cauzele acestui fenomen sunt pe cât de numeroase, pe atât de complexe.
Neîncrederea manifestată de rromi în populația majoritară, în normele și instituțiile acestora nu reprezintă un moft cultural, ci o experiență istorică tragică cu reverberații și repercursiuni până în prezent. Pornim de la principiul că dacă nivelul de dezvoltare generală a unei societăți este scăzut sunt foarte importante satisfacerea trebuințelor de nivel inferior. Utilitatea acestei teorii în domeniul educației și, în special pentru conducerea unităților școlare, nu poate fi pusă la îndoială.
Analizând modul în care populația de etnie rromă participă la educație și sistemul de învățământ din țară s-a ajuns la concluzia existenței unor puncte critice ca:
1. Gradul scăzut de cuprindere în învățământul preșcolar și post – gimnazial a copiilor de etnie rromă
2. Acces limitat la forme alternative de educație a copiilor rromi care au abandonat școala sau nu au frecventat-o niciodată
3. Numărul redus de cadre didactice de etnie rromă
4. Accesul limitat al cadrelor didactice la programe de formare continuă din școlile cu procent de peste 10% copii rromi
5. Absența sau insuficienta dezvoltare în cadrul programelor de formare a unor module care să trateze următoarele teme :
- specificul învățământului rural;
- problematica elevilor cu nevoi speciale; « mai multe referate din Economie


