Rudolf kjellen intemeietorul de drept al geopoliticii

2x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.22

nivel: Facultate

     Geopolitica este o teorie, o orientare de cercetare care releva legatura de substanta īntre pozitia geografica a unui stat si politica sa. Īnsasi etimologia termenului spune explicit acest lucru, geo īnsemnānd pamānt, teritoriu. Geopolitica priveste si analizeaza politica din perspectiva cadrului natural īn care are loc, ea propunāndu-si sa explice masurile si orientarile politice pe baza dat[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Rudolf kjellen intemeietorul de drept al geopoliticii

     Geopolitica este o teorie, o orientare de cercetare care releva legatura de substanta īntre pozitia geografica a unui stat si politica sa. Īnsasi etimologia termenului spune explicit acest lucru, geo īnsemnānd pamānt, teritoriu. Geopolitica priveste si analizeaza politica din perspectiva cadrului natural īn care are loc, ea propunāndu-si sa explice masurile si orientarile politice pe baza datelor naturale ale unui stat: pozitia geografica, īntindere, bogatii naturale, populatie etc.

     Fireste ca relatia mediu geografic - politica s-a impus unor strategi sau oameni de cultura īnainte de aparitia teoriei propriu-zise. Herder spunea ca "istoria este geografie īn miscare". Napoleon remarca, la rāndul sau, ca "politica unui stat sta īn geografia sa". De asemenea doctrina Monroe - America americanilor - ori cea a "misiunii civilizatoare" a Frantei īn Africa sunt abordari care implica viziuni geografice si abordari de factura geopolitica. Putem noi considera asemenea pozitii ca exprimānd aprecieri de natura geopolitica? Neīndoielnic, nu! Ele sunt constatari sugestive care surprind o relatie: īn cazul nostru cea dintre geografie, pe de o parte, si politica, pe de alta. Geopolitica ia nastere īn momentul īn care apare intentia de a explica aceasta relatie, de a o īntemeia din perspectiva teoretica. Caracterul doctrinar apare īn momentul īn care noua teorie, surprinzānd rolul real al mediului natural īn configurarea politicii, transforma acest element īn factor explicativ principal, daca nu exclusiv, neglijānd alte determinatii, uneori cel putin la fel de importante.





     Rudolf Kjellen - īntemeietorul de drept al geopoliticii



     Īntemeietorul de drept al geopoliticii este suedezul Rudolf Kjellen, profesor de stiinta statului la Universitatea suedeza Upsala. El foloseste termenul propriu-zis de geopolitica īn 1899 īntr-o prelegere publica. Cuvāntul apare, dupa aceea, īntr-un studiu scris, "Introducere la geografia Suediei", publicat la 1900. Consacrarea termenului are loc de abia īn 1916, cānd Kjellen publica lucrarea "Problemele stiintifice ale razboiului mondial", īn care primul capitol se intitula "Probleme geopolitice". "De atunci", marturiseste Kjellen,"denumirea se īntālneste peste tot, cel putin īn literatura (stiintifica) de limba germana si scandinava" (īn I. Conea,"Geopolitica. O stiinta noua", vol. Geopolitica, pag.67).

     Rudolf Kjellen a ajuns la geopolitica venind dinspre stiintele statului. Aflat sub puternica influenta a culturii germane, Kjellen concepea statul ca o forma de viata - o lucrare a sa publicata īn 1917, la Leipzig, se numea chiar astfel "Der Staat als Lebensform", - iar stiinta politica drept o stiinta a statului. Statul este studiat din mai multe perspective:



     1. Tara (geopolitica)

     Asezarea tarii

     Īnfatisarea tarii

     Teritoriul tarii



     2. Gospodaria tarii (ecopolitica)

     Relatiile comerciale externe

     Satisfacerea nevoilor economice proprii

     Viata economica



     3. Neamul (demopolitica)

     Constitutia neamului

     Poporul

     Firea neamului



     4. Societatea (sociopolitica)

     Structura sociala

     Viata sociala



     5. Guvernamāntul (cratopolitica)

     Forma de stat

     Administratia

     Autoritatea statului



     (Acestea reprezinta titlurile capitolelor si subcapitolelor din partea a doua a cartii "Grundriss zu einem System den Politik", Elementele unui sistem de politica- Leipzig, 1920, īn I. Conea, "Geopolitica. O stiinta noua", pag. 6.).



     Dupa cum se observa, Kjellen propune o abordare din multiple perspective ale statului, care sa ne ofere o explicatie a functionarii sale. Īn acest cadru, geopolitica urma sa examineze suportul geografic, natural al statului. "Statul, spune mai tārziu autorul suedez, nu poate pluti īn vazduh, el e legat īntocmai ca padurea de un anume sol din care-si suge hrana si sub a carui fata copacii lui deosebiti īsi īmpletesc īntre ei radacinile" ("Der Staat als Lebensform", īn I. Conea, "Geopolitica. O stiinta noua", pag. 5).

     Este cu totul remarcabila aceasta viziune sistemica asupra studiului statului, menita sa ofere o īntelegere cāt mai completa a functionarii sale. Asa cum este demna de semnalat legatura, comunicarea am spune astazi, īntre aceste perspective de abordare, pentru ca domeniile de care se ocupa alcatuiesc un īntreg. "Fiecare putere (e vorba de statele mari, de marile puteri), a fost conceputa ca unitate politica a cinci componente, putānd fi privita: din punct de vedere geografic, etnic, economic, social si juridic, numim aceste cinci fete ale fiintei ei: tara, neam, gospodaria tarii, structura sociala si guvernamānt (Idem, pag. 30).

     Statul este vazut ca o forma de viata ("marile puteri sunt, īnainte de toate, īntruchipari ale vietii si chiar cele mai marete dintre toate īntruchiparile de pe pamānt ale vietii"), iar politica drept stiinta statului. Geopolitica reprezinta, deci, analiza statului din punct de vedere geografic, īn acest sens ea nefiind altceva decāt geografie politica. O spune, de altfel, explicit Kjellen: "Cuvāntul a fost formulat pentru īntāia oara īntr-o lectie publica īn aprilie 1899... avānd acelasi īnteles cu "geografia politica" a lui Ratzel si, īntrucātva, chiar cu antropogeografia lui" ("Grundriss...", īn I. Conea, "Geopolitica. O stiinta noua", vol. "Geopolitica", pag. 6).

     Este limpede ca Kjellen descopera geopolitica īn efortul de sistematizare a unghiurilor de analiza si studiu ale statelor. Sa ascultam o marturisire semnificativa a sa: "Mai e de dezlegat o problema pur terminologica. Rānduiala dinauntrul sistemului īnca nu e complet asezata, pāna ce disciplinele deosebite nu vor fi desemnate ca atari prin termeni anume. A le mai numi pe toate politica este un simplu corolar al celor de mai sus; ele sunt toate teorii despre Stat; īnsusirilor speciale trebuie sa li se faca dreptate printr-o specificare a acestui termen general" ("Grundriss..., īn I. Conea, "Geopolitica. O stiinta noua", vol. "Geopolitica", pag. 6", pag. 39).

     Era vremea desprinderilor, al autonomizarii diverselor ramuri dintr-un trunchi comun. Īn viziunea autorului suedez, geopolitica este un capitol al politicii, considerata ea īnsasi stiinta. Īn acest demers, Kjellen fixeaza pentru geopolitica un anume obiect, un anume unghi de analiza a statului, cel care pornea de la conditiile sale naturale de existenta. Dar īnca o data, trebuie repetat ca geopolitica era parte componenta a unui demers mai amplu. Daca vom desprinde acest capitol din formula īn care a fost conceput si integrat, cum se procedeza nu de putine ori, mai mult, daca vom īncerca sa-l aplicam unei realitati radical schimbate, fireste ca nepotrivirea apare mai mult decāt evidenta. Astfel geopolitica poate aparea ca un demers depasit, al carui domeniu de valabilitate tine de un anumit stadiu īn evolutia studiului politicii.



     Autor prolific, Kjellen nu īsi limiteaza demersul la analize strict teoretice. El scrie, de pilda, un volum monografic, intitulat "Introducere la geografia Suediei", urmareste atent desfasurarea primului razboi mondial si elaboreaza lucrari, cum ar fi "Die Politischen Probleme des Weltkrieges" (Marile puteri si criza mondiala), 1920. Īn acest proces de analiza concreta a statelor si diverselor situatii apar consideratii extrem de instructive pentru tema noastra.

     Gānditorul suedez īmparte geopolitica īn:



     a) Topopolitica - subdisciplina care va studia asezarea statului;



     b) Morfopolitica - subdisciplina care va examina forma, granitele, retelele de circulatie;



     c) Fizipolitica - cea care va analiza fizionomia teritoriului, bogatile solului si subsolului, asezarea matematica, īn latitudine si longitudine.



      Topopolitica, de pilda, are īn vedere asezarea tarii, dar, īn acest subcapitol nu e vorba de asezarea matematica, geofizica, asezarea lānga mare sau īn interiorul continentului (aceasta e studiata īn capitolul de fizipolitica), ci de plasarea politica a tarii respective. Autorul simte, astfel, nevoia de a trece dincolo de cartografierea geografica, de corelarea unor date fizice: "Īn practica este vorba mai ales de un studiu al vecinilor. Se ofera aici observatiei si reflectiei toate problemele fundamentale pentru situatia īn lume a unei tari care decurg: dintr-o vecinatate simpla sau complicata, din vecinatatea cu state mari sau mici, din distantele mai mari sau mai mici ce le desparte de centrele de forta si de cultura ale timpului, din situatia fata cu punctele de frictiune sensibile ale marii politici, din asezarea la centru, intermediara sau la margine si multele altele de felul acesta ("Grundriss...", īn I. Conea, "O pozitie geopolitica", īn "Geopolitica si Geoistoria", Martie/Aprilie 1944).

     Identificam aici un alt sens al geopoliticii care vine tot de la īntemeietorul de drept al disciplinei, anume acela de informatie politica externa, de studiu al cadrului larg al politicii, de cercetare a ceea ce Kjellen numea mediul politic. Or toate acestea presupun nu numai masurari propriu-zise, ci si evaluari, judecati, tipuri de raportare. De fapt, aici este vorba de frontierele politice ale statului. Iar examinarea lor implica trecerea dincolo de domeniul precis al cartografierii.

     Īn acelasi sens, Kjellen face deosebirea dintre pozitie geografica si pozitie geopolitica. Prima este fixa, cea de-a doua mereu schimbatoare. Pozitia geografica poate fi determinata cu exactitate prin masuratori fizice, cea geopolitica īnseamna "pozitia lui īn raport cu statele īnconjuratoare", deci implica raportarea la un mediu politic care nu tine neaparat de statul respectiv, dar de care acesta trebuie sa tina seama.



     Geografie. Geografie politica. Geopolitica. Geostrategie



     Este foarte important pentru īntelegerea a ceea ce urmeaza sa precizam continutul unor notiuni importante, cum ar fi geografie, geografie politica, geopolitica, geostrategie.

     Geografia este, dupa caracterizarea lui Ferdinand Braudel, "studiul societatii cu ajutorul spatiului". Numai ca geografia a fost scrisa dupa opinia specialistilor la un nivel modest, īntr-o maniera statica si descriptivista, favorizānd acumularea de date imense, fara o sistematizare interioara. Spre deosebire de istorie si istorici, geografii s-au tinut, mai ales īn secolul al XIX-lea, departe de politica. Remarca se refera, cum releva si Yves Lacoste, īn Dictionarul de geopolitica, aparut, sub coordonarea sa, la Paris, la īnvatamāntul geografic academic, pentru ca, la nivelul īnvatamāntului primar si secundar, ambele discipline aveau un rol bine definit īn promovarea identitatii nationale. Preocupati sa nu aiba atingere cu politica, geografii din mediul academic au recurs cu deosebire la culegerea de date despre clima, sol, subsol, relief, vecinatati etc.

     Geografia politica, īntemeiata de Friedrich Ratzel la sfārsitul secolului trecut (autorul german publica lucrarea sa fundamentala, "Politische Geographie", īn 1897), studiaza "relatia dintre procesele politice si mediul geografic" (V. Bodocan, "Geografie politica", pag. 9), "conditiile geografice ale constituirii, dezvoltarii si activitatii statelor", potrivit Dictionarului de sociologie (coordonatori Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu). Concentrāndu-si demersul de cercetare pe relatia dintre formele de organizare sociala si politica, pe de o parte, si mediul geografic, pe de alta, geografia politica īncearca sa raspunda la īntrebarea: exista o legatura īntre formele politice si mediul natural si daca da, care ar fi aceasta? La prima parte a īntrebarii raspunsul este, fara ezitare, afirmativ. Īn viziunea lui Friedrich Ratzel, statul e tratat ca un organism ale carui particularitati depind īn parte de īnsusirile poporului, īn parte de cele ale pamāntului, rolul determinant revenind acestora din urma. Īntre aceste particularitati, cele mai importante sunt īntinderea, asezarea, felul si relieful pamāntului, vegetatia si apele etc. Deducem de aici deosebirea cardinala dintre geografia politica si geografie. Prima urmareste sa surprinda miscarea, o anume evolutie, dinamica propriu zisa a corelatiei mentionate, īn timp ce geografia descrie mai mult conditiile naturale ale mediului fizic.

      Mai putin clara apare deosebirea dintre geografie politica si geopolitica. De ce este mai anevoioasa trasarea acestei demarcatii? Pentru ca, asa cum am aratat, un prim sens, de īnceput, al geopoliticii coincide cu cel de geografie politica. Īn acest context, nu putem sa nu mentionam ca īntemeietorul geografiei politice, Friedrich Ratzel, este īndeobste considerat si īntemeietorul de fapt al geopoliticii, īn sensul ca el a formulat unele notiuni care l-au influentat pe Kjellen si care au fost preluate de catre geopolitica germana īn perioada interbelica.

     Anton Golopentia remarca si un viciu metodologic īn demersurile privitoare la stabilirea obiectului specific al geopoliticii, īn sensul ca īncercarile de definire "n-au pornit de la faptul preocuparii zise geopolitice. Ci, dimpotriva, de la definitii si stiinte existente cu care credeau ca trebuie sa le puna de acord" ("Īnsemnare cu privire la definirea preocuparii geopolitice", vol. "Geopolitica", pag. 113). De aceea, centrul de greutate a cazut pe "construirea definitiilor" si nu pe delimitarea obiectului de studiu specific al acestei discipline.

      Geograful romān cu cele mai sistematice preocupari de geopolitica, Ion Conea, citeaza pozitia autorilor germani Hennig-Korholtz īn aceasta privinta: "Sa fie bine stabilit ca geopolitica si geografia politica nu e unul si acelasi lucru, desi aceste discipline au o sumedenie de puncte de contact. Geografia politica se ocupa cu aspectul si īmpartirea politica a statelor īntr-un moment dat - asadar cu o permanenta - pe cāta vreme geopolitica se ocupa cu miscarile din procesul de devenire a statelor, miscari care duc la transformarea, īnlocuirea sau deplasarea starilor celor īn fiinta la un moment dat - cu acestea si cu rezultatele lor. Geografia politica da instantanee, imagini ale unei stari de moment, la fel cu cliseele fotografice; geopolitica, dimpotriva, ne prezinta ca si un film, forte si puteri īn desfasurare" ("Einfurhung in die Geopolitik", īn I. Conea, "Geopolitica. O stiinta noua", vol. "Geopolitica", pag.72).

     Am reprodus pe larg aceasta apreciere, īntrucāt ea este ilustrativa pentru discutia de fata. Atunci cānd obiectul unei discipline nu apare clar conturat, se stabilesc tot felul de distinctii, de-a dreptul bizare. Cum este si aceasta, pe care Ion Conea o contesta pe buna dreptate, deoarece se proiecteaza, arbitrar, asupra geografiei politice un statism pe care aceasta nu-l are. Explicatia pe care o gaseste geograful romān este ca acesti autori - si noi putem spune, prin extrapolare, ca mai toate pozitiile de acest gen - au nevoie de un obiect de cercetare pentru geopolitica si, īntrucāt nu-l gasesc, apeleaza la "un furt de bunuri" si rapesc geografiei politice elementul ei dinamic.

     Īn plus, au existat retineri privitoare la folosirea termenului de geopolitica data fiind asocierea disciplinei cu practicile expansioniste ale nazismului german. Uniunea Internationala de Geografie a interzis chiar dezbaterea sub egida sa a problemelor de geopolitica pāna īn 1964. Firesc, īn toata aceasta perioada s-a folosit termenul de geografie politica.

      Interesant este ca, si dupa īncheierea razboiului rece, reticenta fata de folosirea termenului de geopolitica persista, multi autori preferānd sa opereze cu notiunea de geografie politica. De pilda, īn "Dictionarul de Sociologie", citat anterior, exista termenul de geografie politica si numai īn explicatiile date īn interiorul sau se vorbeste de geopolitica. Este cu atāt mai semnificativa aceasta retinere, cu cāt ea se manifesta īntr-un context de reviriment al geopoliticii, reviriment generat de prabusirea fostului sistem socialist, de dezagregarea Uniunii Sovietice, de redefinirea sferelor de influenta care urmeaza unor prefaceri de o asemenea anvergura.

     Geostrategia are un sens mai restrāns si desemneaza valoarea deosebita a unui loc, a unei īntinderi cu deosebire īn plan militar. De fapt geostrategia īnseamna gāndirea īn termeni spatiali a faptului militar, a preocuparii de a identifica pozitii avantajoase din punct de vedere strategic. Astazi termenul a capatat si un īnteles mai larg, el fiind folosit īn legatura cu puncte, zone, īntinderi care nu au neaparat o semnificatie pentru domeniul militar, ci si pentru cel comercial, al potentialului de control al diferitelor regiuni.











     Geopolitica, geoistorie



     Un alt termen important pe care trebuie sa-l discutam īn cadrul acestui curs introductiv este cel de geoistorie. Sunt mai multe motive care ne īndeamna sa facem acest lucru. Īn primul rānd ca este un termen frecvent folosit. Īn al doilea rānd, el prezinta importante conexiuni cu termenul de geopolitica si prilejuieste o mai buna īntelegere a acestuia din urma. Acest termen figureaza si īn titlul primei reviste de profil din Romānia, intitulata "Geopolitica si Geoistoria", editata la Bucuresti, īncepānd cu 1941. Alaturarea celor doi termeni chiar īn titlu nu este īntāmplatoare si se cuvine sa īncercam o explicatie.

     Cum se spune si īn "Cuvāntul īnainte" al primului numar, "Geopolitica nu este altceva decāt, īn mare masura, geoistoria prezentului (prin geoistorie trebuind sa īntelegem atāta istorie, romāneasca sau oricare alta, cāta se poate prin geografie explica)".

     Deci geoistoria este si ea, ca si istoria propriu-zisa, un sumumum de īnvataminte; de īnvataminte, de aceasta data, privind lectiile pe care geografia le-a oferit de-a lungul istoriei. Am putea noi studiind geopolitica sa ne lipsim de mina de constatari si concluzii pe care o reprezinta geoistoria?

     Dupa cum se poate observa, geopolitica prezinta o īnrudire de substanta cu geoistoria. Nu am putea sa facem analize geopolitice realiste si adānci fara a lua īn calcul cee ce ne transmite trecutul sub forma de semnal, de avertisment, de povata. Asa cum se sublinia si īn prefata la care am facut referire, de fapt "geopolitica purcede, īn parte, din geoistorie si numai la lumina acesteia poate, geopolitica, lamuri īndeajuns prezentul".

     Pentru toate statele īnvatamintele privind relatia dintre geografie si viata oamenilor de-a lungul timpului sunt importante. Ele sunt cu deosebire relevante pentru acele state de dimensiuni mai mici, aflate la ceea ce autorii revistei "Geopolitica si Geoistoria" numesc "vaduri geopolitice ale vremii si planetei" sau "raspāntii geopolitice". De ce? Pentru ca la asemenea vaduri se aduna si avantajele si primejdiile, atuurile dar si poftele de a detine asemenea atuuri. Īn cazul acestor tari (printre care autorii revistei numesc si Romānia) care detin un gen de "cumul geopolitic" īnvatamintele istoriei sunt mai condensate, mai pline de substanta, au un statut nu de īndemn facultativ, ci de constanta ce conditioneaza chiar supravietuirea statelor. Avem de-a face cu ceea ce Adam Michnik numea referindu-se la relatiile Poloniei cu Rusia, la īnvatamintele pe care istoria le degaja privitor la aceste īnvataminte, cu "legile dure ale geopoliticii" de care nu se poate face abstractie decāt cu un pret foarte mare: "o regula a politicii poloneze trebuie sa fie un dialog permanent cu Rusia. Chiar cu Rusia, care recurge la o retorica imperiala. Acestea sunt legile dure ale geopoliticii" (A. Michnik, ,,Polonia īn jocul cu Rusia"). Pentru Romānia, geoistoria este cu deosebire instructiva. Iar situarea chiar īn titlu a termenului este menita sa sublinieze acest lucru.

     Istoria ne propune si o anumita perceptie asupra unui eveniment sau a unei relatii. Cānd vorbim de geoistorie nu putem sa avem īn vedere doar analiza rece si obiectiva a unei situatii, ci si perceptia acelei situatii care ne vine din trecut. Perceptie fixata īn manualele scolare si īn mentalul colectiv al unei comunitati. O asemenea realitate psihologica ne influenteaza atitudinea, judecata, comportamentul, are o existenta de sine statatoare īn constiinta publica, opunāndu-se parca altor interpretari, altor abordari ale acelorasi evenimente sau situatii.

     Istoria moderna a relatiilor germano-franceze a fost influentata de perceptia existenta īn legatura cu aceste raporturi, perceptie care nu facilita o abordare fireasca, netensionata a acestei probleme. Am recurs la acest exemplu si pentru a arata ca depasirea unor asemenea perceptii presupune existenta unor oameni vizionari, regāndirea fundamentala a unui raport, dar implica si aparitia unui moment prielnic, a unei evolutii care pune īn termeni noi problema respectiva. De multe ori se face trimitere la acest exemplu īntr-adevar pilduitor, fara a avea īn vedere toate dimensiunile semnalate.

     Atunci cānd īn disputa se afla un teritoriu, īn conflict intra idei, perceptii despre problema aflata īn discutie si nu adevarul. Iar decizia luata de un lider ia īn calcul si propria evaluare, dar īncorporeaza si ideile, perceptiile care exista la nivelul social mai larg despre acea problema. Īn preambulul "Dictionarului de geopolitica", aparut sub directiunea lui Yves Lacoste, se remarca, pe buna dreptate, ca: "Rolul ideilor - chiar si false - este capital īn geopolitica, īntrucāt ele sunt cele care explica proiectele si care, asemenea cauzelor materiale, determina alegerea strategiilor" ("Preambul").
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles