Romanul traditional Mara

5x puncte

categorie: Romana

nota: 8.40

nivel: Liceu

Cele doua personaje principale sunt Mara si Persida. “Mara e un caracter, Persida un destin…”, afirma criticul Magdalena Popescu. Nicolae Manolescu o considera pe Mara “prima femeie capitalist din literatura noastra.” Mara domina intregul roman prin forta ei. Este energica, voluntara, optimista, e viata insasi cu toate patimile si neconcordantele ei.

[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Romanul traditional Mara

Cele doua personaje principale sunt Mara si Persida. “Mara e un caracter, Persida un destin…”, afirma criticul Magdalena Popescu. Nicolae Manolescu o considera pe Mara “prima femeie capitalist din literatura noastra.” Mara domina intregul roman prin forta ei. Este energica, voluntara, optimista, e viata insasi cu toate patimile si neconcordantele ei.

Aceste trasaturi sunt conturate prin caracterizare indirecta (fapte, gesturi, vorbe, si uneori, gandurile eroinei). Portretul ei fizic, realizat in mod direct de narator la inceputul romanului, sugereaza masivitate si stabilitate: “muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant”, sufletul Marei e dominat de doua pasiuni: copiii si banii. Simbolica este existenta celor trei ciorapi in care eroina isi pastreaza economiile: unul pentru batranete si inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica. si numele eroinei este simbolic, vine din ebraicul “marah” care inseamna amaraciune.

Intre cele doua eroine exista asemanari evidente, Persida fiind o Mara in devenire, dar si deosebiri: Mara este optimista, pe cand fiica ei are o perspectiva mai putin placuta asupra vietii, izvorata din spiritul religios in care a fost crescuta.

In concluzie, “Mara” este un roman traditional de tip obiectiv cu naratiune heterodiegetica, focalizare zero si personaje tipologice.

Caracterizarea in antiteza a personajelor Mara si Persida

Publicat in volum in 1906, “Mara” este cel mai reusit roman al lui Ioan Slavici, “aproape o capodopera”, apreciaza George Calinescu. Alaturi de aspectele sociale surprinse in roman, Slavici infatiseaza psihologia si comportamentul feminin, precum si efectele pasiunilor asupra celor doua personaje principale, Mara si Persida, mama si fiica, vazute ca un singur personaj la varste diferite.

Actiunea romanului se desfasoara pe mai multe planuri narative, avand numeroase personaje, dar polarizeaza in jurul personajului principal – eponim “Mara”, construit dintr-un ansamblu de trasaturi redate in mod direct (prin portret, biografie, starea civila si sociala), indirect (prin fapte, gesturi, atitudini, limbaj, nume, relatii cu alte personaje) si prin procedee extralingvistice si paraverbale.

In aceeasi maniera este construit si al doilea personaj principal, Persida. “Mara e un caracter, Persida un destin…”, dupa opinia criticului Magdalena Popescu. Amandoua sunt personaje tipice.

George Calinescu vede in Mara “tipul comun al femeii de peste munti, i…s al vaduvei intreprinzatoare si aprige…”, iar Nicolae Manolescu o considera: “prima femeie capitalist din literatura noastra”.

Mara, precupeata de la Radna, domina intregul roman prin forta ei si prin complexitate. Este energica, voluntara, optimista, abordand orice noua situatie cu increderea intr-un final bun. Mara e complexa ca viata: patimasa, puternica, rea, lacoma, dar si generoasa, animata uneori de idealuri nobile, e neiertatoare, aspra, severa, dar si blanda in aceeasi masura. Toate aceste trasaturi ies la iveala prin intermediul caracterizarii indirecte: din faptele, vorbele, gesturile si, uneori din gandurile eroinei.

Portretul fizic al femeii, realizat la inceputul romanului in mod direct de catre narator, sugereaza masivitate si stabilitate: “Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant, Mara sta ziua toata i…s in dosul mesei pline de poame si de turta dulce”. Sufletul Marei este dominat de doua pasiuni: copiii si banii. Simbolica pentru echilibrul afectiv al Marei, este si existenta celor trei ciorapi in care eroina isi pastreaza economiile: “unul pentru zile de batranete si inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica”.

Atunci cand face o investitie mai mare, cum este arendarea podului de peste Mures , Mara ia bani din ciorapul destinat Persidei, demonstrand in felul acesta ca este zgarcita chiar si fata de copiii ei. Desi nu constientizeaza acest lucru, Mara simte cu toata fiinta ca banul ii da putere si prestigiu in fata comunitatii, de aceea nu poate renunta cu usurinta la el si nu plateste pentru a-l scuti pe Trica de stagiul militar, iar pe fiica ei nu o ajuta cu bani, cand aceasta are nevoie. Inventiva, Mara gaseste totdeauna modalitatea de a depasi impasurile financiare generate de obligatiile materne. O determina pe maica Aegidia s-o tina pe Persida la manastire, aproape pe gratis, pentru a-i oferi o educatie aleasa, potrivita cu o viitoare sotie de preot, iar pe cojocarul Bocioaca il convinge sa-i plateasca lui Trica scutirea de armata.

Banul ii confera mandrie Marei si ii asigura respectul celorlalti. Vaduva devine o femeie onorabila prin bogatie, dar si prin exemplul pe care chiverniseala ei il ofera altora.

Persida este “o Mara juvenila, pe cale de a lua cu varsta, obiceiurile si infatisarea mamei sale”, observa Nicolae Manolescu. Persida, prin procesul ei de maturizare si transformare dintr-o adolescenta rebela intr-o femeie asezata la casa ei, imprima cartii un caracter de bildungsroman. in aceasta nota se inscriu si evolutiile lui Trica, Natl si preotul Codreanu, personaje cu un substantial aport in desfasurarea actiunii.

Intre cele doua personaje principale, Mara si Persida, pe langa numeroase asemanari exista si deosebiri. Mara este o fire optimista, desi numele ei care vine din ebraicul “marah” care inseamna amaraciune, pe cand Persida are o perspectiva tragica asupra realitatii, izvorata, probabil, si din spiritul religios in care a fost crescuta si educata.

Din punct de vedere stilistic, cele doua eroine sunt tratate in mod diferit de autor. Mara este descrisa prin ironie, in stil indirect liber, Persida e descrisa intr-un stil serios si grav. Cu toate acestea, in mod surprinzator, ele nu sunt in opozitie, iar conflictele mama - fiica, inerente vietii si generatiilor diferite carora le apartin, nu sunt de substanta.

Treptat, “Persida preia de la mama ei toate trasaturile care o pot face apta pentru viata” considera Magdalena Popescu.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles