Romanul Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.69

nivel: Liceu

5.Imaginea iubirii
-personajul-narator prezintă sentimentele sale pentru soția sa, Ela, urmărind evoluția iubirii monografic, în toate etapele ei:
a)geneză: “Cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri. Să tulburi atât de mistuitor o femeie dorită de toți, să fii atât de necesar unei existențe…”;

b)cristalizare și conciliere între [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Romanul Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi

5.Imaginea iubirii
-personajul-narator prezintă sentimentele sale pentru soția sa, Ela, urmărind evoluția iubirii monografic, în toate etapele ei:
a)geneză: “Cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri. Să tulburi atât de mistuitor o femeie dorită de toți, să fii atât de necesar unei existențe…”;

b)cristalizare și conciliere între afect și intelect: “Destinul tău, fată dragă, e și va fi schimbat prin mine.”;
c)gelozie: “Sufeream, ca supus unui tratament dureros. Niciodată nu m-am simțit mai descheiat de mine însumi, mai nenorocit. Am crezut atâta vreme că eu sunt singurul motiv de durere sau de bucurie pentru femeia mea, iar azi descopeream că ochii ei sunt gata să plângă pentru altul…”;

d)declin: “I-am spus că-i las absolut tot.”.
-sentimentul este subminat permanent de o luciditate exacerbată, drama geloziei devenind drama lucidității care anulează iubirea; dragostea e pentru Ștefan un produs al spiritului ce nu poate dura, pentru că Ela nu reușește să se ridice la “bucuriile minții”- cum le numește Pietro Gralla în Act venețian, spunând și că “Mintea trebuie să ne dicteze ceea ce iubim.”;

-cartea nu elucidează problema vinovăției Elei, ci sugerează că, înainte de a avea certitudinea că este înșelat, Ștefan încetează să o mai iubească; el credea că s-ar fi putut realiza într-o dragoste absolută, dar constată că s-a înșelat.

6.Imaginea Bucureștiului antebelic
-mediul în care este proiectată povestea de dragoste este conturat balzacian: interiorul casei din strada Dionisie, în acord cu avariția unchiului Tache, cina în familie, petrecerile mondene, demagogia lui Nae Gheorghidiu, spirit mercantil și obtuz (“Cu Kant al dumitale și cu Schopenhauer nu faci în afaceri nici o brânză.”) opus idealismului studentului la filosofie, care-și face un țel din ”triumful unei idei”;
-sunt descrise străzile bucureștene, atmosfera universitară, peisajul citadin nocturn.

7. Imaginea războiului
-războiul revelează personajului-narator dimensiunea gravă a vieții;
-Gheorghidiu pleacă la război dintr-un elan donquijotesc, pentru a îndrepta cumva lumea sa interioară, este marcat de atrocitățile luptei (ca prințul Bolkonski din romanul Război și pace de Tolstoi), percepe demitizant dimensiunea eroică a soldatului (ca personajul lui Stendhal din Mănăstirea din Parma); dincolo de aceste posibile paralele, el este o conștiință în căutare;

-demitizarea războiului: “toată literatura de război, eroică și efervescentă ca sifonul, e falsă”;
-“dramele interioare au fost și în război cele mai cumplite”;
-scenele de bravură sunt înlocuite cu exerciții de supraviețuire, pentru că “drama războiului nu e numai amenințarea continuă a morții, măcelul și foamea, cât această permanentă verificare sufletească, acest continuu conflict al eului tău, care cunoaște altfel ceea ce cunoaște într-un anumit fel ”;

-cap. “La Piatra Craiului, în munte” prezintă parodic fortificațiile de pe Valea Prahovei, care garantau victoria armatei române:”zece porci țigănești, cu boturi puternice, ar fi râmat, într-o jumătate de zi, toate întăriturile de pe Valea Prahovei, cu rețelele de sârmă și cu <> cu tot”;

-cap. “Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu” descrie în imagini apocaliptice atacuri inamice și reacții haotice ale soldaților comandați de sublocotenentul Gheorghidiu:”oamenii fug în toate părțile ca o adunare în care a izbit trăsnetul”; “nervii plesnesc pământul și cerul se despică, sufletul a ieșit din trup, ca să revină imediat, ca să vedem că a scăpat”;

-singura dimensiune pozitivă a războiului este cea a cunoașterii: scriitorul notează în 1940 în jurnalul său: “Mi-am spus că războiul este o experiență apogetică și că atunci când fatalitatea te face să te întâlnești cu el, trebuie să profiți să-l studiezi. Savantul în fizică sau în chimie poate să facă oricând vrea experiențe în laborator, dar filozoful nu poate pretinde un război anume.

De altfel numai așa am putut trece prin vâltoarea morală și intelectuală a zilelor acestea, când atâtea noțiuni s-au prăbușit, atâtea certitudini s-au revizuit.”
-iubirea și perspectiva morții se potențează reciproc.
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles