Romanitatea romana

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.78

nivel: Gimnaziu

Romanizarea poporului geto _getilor reprezinta procesul istoric complex si indelungat prin care un popor cucerit de romani invata limba Latina si preia obiceiurile si cultura romana .

...

Factorii romanizarii

Procesul de romanizare a început cu orașele, unde romanii predominau . În relațiile cu administrația, cu armata, cu coloniștii, dacii au început [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Romanitatea romana

Romanizarea poporului geto _getilor reprezinta procesul istoric complex si indelungat prin care un popor cucerit de romani invata limba Latina si preia obiceiurile si cultura romana .

...

Factorii romanizarii

Procesul de romanizare a început cu orașele, unde romanii predominau . În relațiile cu administrația, cu armata, cu coloniștii, dacii au început a desprinde limba latină. Negustorii și meșteșugarii erau profesional obligați să invete limba latina . Altfel, n-ar fi putut să-și continue afacerile. Administratia Daciei era condusa dupa modelul roman fiind impartita in provincii condusa de prefecti vorbitori de limba latina.Se mai adaugă și moda, spiritul de imitație care, în toate vremurile și la toate popoarele, a găsit adepți.

Mai încet s-a desfășurat procesul de romanizare la sate. Aici dacii formau majoritatea poporului. Cu vremea însă, au început să se așeze și romanii în sate. Venea câte un colonist, își făcea o așezare sau o villa, împrejurul căreia se ridicau alte așezări ale muncitorilor, până ce villa ajungea un adevărat vicus sau pagus, adică un sat care purta, de cele mai multe ori, numele întemeietorului.

Muncitorii daci care lucrau pe moșiile acestor coloniști, au început să învețe limba latină. Le folosea și pentru a se înțelege cu autoritățile, cu perceptorii, cu funcționarii administrativi, cu toți cei care reprezentau statul. Un rol important l-au avut si veteranii care dupa terminarea stagiului de 25 de ani primeau cetatenie romana ,un lot de pamant si o suma de bani ,isi intemeiau pe teritoriul Daciei familii mixte si romaneau in provincie.

Crestinismul s-a raspandit in spatiul Carpato-Danubiano-Pontic din sec IV in limba latina.In 313 Constantin cel Mare ridica crestinismul la rang de religie de stat,fara a interzice celelalte culte pagane.

Prima dovada crestina este DONARIUL de la BIERTNAM cu inscriptzia ,,EGO ZENO VIUS VOTUM POSUI”
La Histria sec IV intalnim o inscriptzie despre un decebalus crestinat si ca prima Basilica crestina se afla la Niculitel.

Crestinismul s-a raspandit in Dacia latina,unele dintre cuvintele latine sunt : basilica=biserica , domine-deus = Dumnezeu , cristiamus-crestini , domenica = Duminica , crux = cruce , augetus = inger.

Poporul roman si limba romana s-a format intr-un process istoric de lunga durata care reprezinta etnogeneza.
Etnogeneza (din greacă, etnos înseamnă "popor", genesis - "naștere"),

Limba romana este formata dintr-un :
Strat dacic in ansamblul său, acest fond de cuvinte – substantive, adjective, verbe, adverbe – denumesc o mare diversitate de obiecte, stări, fapte acțiuni, fenomene. Acești termeni privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc (buză, ceafă, grumaz, gușă), cu familia (copil, prunc, zestre), cu locuința (vatră, cătun), cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole (mazăre, țarină, baci, mânz, strungă, țarc, urdă, butuc, curpen, strugure, baltă, gard), cu mediul fizic (măgură, mal), cu flora (brad, copac), cu fauna (balaur, barză, mistreț, șopârlă, viezure). S-au mai păstrat: nume de ape (Dunărea = Dunaris, Someșul = Samus, Oltul = Aluta, Mureșul = Maris); nume de orașe (Apulum = Alba-Iulia, Drobeta = Drobeta Turnu-Severin, Napoca = Cluj-Napoca, Potaisa = Turda).

Pentru toate categoriile esențiale ale vieții omenești întrebuințăm termeni dintr-un substrat latin

Exemple: om – homo, părinte – parentem, fiu – filius, frate – frater, socru – socer. Multe din însușirile trupești și sufletești: bun – bonus, frumos – formosus, tânăr – tener, batrân – veteranus. Îndeletniciri precum și cereale: a ara – arare, a semăna – seminare, a secera – sicilare, grâu – granum, secară – secale, spic – spicum, paie – palea. Unelte: furcă – furca, jug – jugum. În viticultură: vie – vinea, viță – vitea, vin – vinum. Mulți pomi fructiferi: măr – melum, păr – pirus, piersic – persicus, gutui – cutoneus, prun – prunus. Alți termeni: oaie – ovem, vacă – vacca, taur – taurus, cal – caballus, staul – stabulum, caș – caseum, săgeată – sagitta, cetate – civitas, domn – dominus.

Slavii au influentat într-o anumită măsură etnogeneza românilor, alcătuind adstratul (sau suprastratul) procesului de desăvârșire în constituirea neamului românesc (secolele VI-IX). Slavii, fiind agricultori și crescători ^de animale sedentari, au conviețuit mai îndelungat cu autohtonii, lăsând în limba română cuvinte de origine slavă (plug, prieten, drag, iubire etc.), care denotă multiple contacte umane.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles