Romania in perioada neutralitatii

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.05

nivel: Gimnaziu

Era in constiinta generala ca mari evenimente ii asteapta si pe romani. Dreptatea nazuintei poporului roman pentru unitatea sa nationala era recunoscuta nu numai de poporul roman, dar si de orice ganditor politic a carui judecata nu era alterata de interesele egoiste ale imperialismului politic si economic. Numai popoarele care nu aveau nimic de revendicat puteau ramane neuter. De aceea, primul mo[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Romania in perioada neutralitatii

Era in constiinta generala ca mari evenimente ii asteapta si pe romani. Dreptatea nazuintei poporului roman pentru unitatea sa nationala era recunoscuta nu numai de poporul roman, dar si de orice ganditor politic a carui judecata nu era alterata de interesele egoiste ale imperialismului politic si economic. Numai popoarele care nu aveau nimic de revendicat puteau ramane neuter. De aceea, primul moment de emotie trecut, se punea marea chestiune a chipului participarii noastre la razboi.
Acest lucru nu se infatisa pentru romani cu simplitatea cu care se prezenta pentru celelalte popoare. Era o problema cu doua solutii. Aveam revendicari nationale si peste Carpati si peste Prut. Cele dintai ne duceau in conflict cu Austro-Ungaria, cele de-al doilea cu Rusia. Erau in joc aspiratiile noastre nationale si insasi existenta statului.

Hotarand razboiul impotriva Serbiei, Austro-Ungaria tinea sa-si asigure atitudinea binevoitoare a Romaniei. De aceea ultimatumul austriac era predate Serbiei. Un demer impaciuitor se produse in acelasi timp din partea Rusiei. Ministrul de externe al tarului rug ape ministrul Romaniei, Diamandy, sa telegrafieze urgent lui Bratianu ca, intemeiat pe legaturile dintre Romania si Austria, sa intervina la aceasta, cerand o prelungire a termenului ultimatumului, spre a da timp ca injonctiunile de moderatie date de Rusia la Belgrad sa-si poata face efectul. Interventia Romaniei, solicitata de Rusia, nu s-a putut exercita la Viena in timp util, deoarece
Austro-Ungaria zorea catastrofa. Seful guvernului roman ceru interlocutorului sau sa se inlesneasca Serbiei putinta de a acorda reparatiile cerute de Austria si afirma intentia Romaniei de a nu lasa sa se distruga echilibrul balcanic stabilit prin Tratatul de la Bucuresti. La 26 iulie Serbia a respins conditiile ultimatumului. Austro-Ungaria spera la fidelitatea aliatei Romania, avea incredere in rege ca Romania va ramane neutrala.

Carol I se angajeaza a ramane neutral in conflictul cu Serbia, dar in cazul unui razboi cu Rusia, va fi greu ca Austro-Ungaria sa conteze pe ajutorul militar al Romaniei. Pentru rege era lucru stabilit ca simpla obligatie a unui tratat secret nu poate abate Romania de la dreptul ei de a cumpani situatia si de a hotari in conformitate cu porunca intereselor tarii si a constiintei nationale. El era insa convins ca vom avea de suportat puternice interventii din partea puterilor in lupta. A merge alaturi de Austria impotriva Rusiei, ar insemna ca Rusiei sa atraga Bulgaria de partea ei san e prinda intre doua focuri. Regele mai credea ca, in orice caz, problema Transilvaniei se rezolva in favoarea Romaniei peste douazeci de ani, deoarece Austro-Ungaria se va disloca din cauza ungurilor.

Pentru a fixa atitudinea Romaniei, se hotara o consultare a tuturor fruntasilor tarii, sub forma unui Consiliu de Coroana.
Consiliul de Coroana, convocat de regale Carol I, cu scopul de a fixa atitudinea Romaniei fata de marele razboi, s-a tinut in ziua de 3 august 1914 in sala de muzica a Castelului Peles din Sinaia. Pana atunci fusese vorba de luat o atitudine in conflictul pe care-l pregatea Austro-Ungaria impotriva Serbiei, sprijinind Bulgaria. Conflictul devenise din loca, european; era vorba de ales intre Germania si Rusia, cu toate implicatiile lui istorice si actuale. Dimensiunile luate de conflict ii schimbau si forma, indreptand o reconsiderare a situatiilor. Singur, Petre Carp se uni in totul cu propunerea regelui si ceru imediat intrarea in razboi alaturi de Tripa Alianta, pentru respectarea tratatului.

Primul ministru, Bratianu, a vorbit in acelasi sens. Un stat suveran, ca Romania, a intrat in alianta pe picior de egalitate; nu ni se putea cere a ne supune in fata unui fapt implinit. Intr-un final, toti membrii Consiliului au votat pentru neutralitate. Aceasta hotarare era d eimportanta capitala: ea insemna inmormantarea tratatului de alianta cu Triplicea.
Legatura de vasalitate cazuse. Romania era de acum stapana pe soarta ei.
Luand cunostinta de hotararea Consiliului de Coroana, Puterile Centrale au comunicat official guvernului roman ca “iau act cu placere de faptul ca guvernul roman se dezintereseaza de Tratatul de la Bucuresti si ca masurile ce ia sunt o indicatie ca Romania ramane aliata lor.” Aceasta declaratie perfida si cu subintelesuri, ascundea rau sub forma ei diplomatica adevarul ca Puterile Centrale erau indispuse de hotararea aliatei lor.

Neutralitatea proclamata de Romania nu putea fi o solutie definitive. Formula “neutralitate leala si definitiva” proclamata de unii dintre barbati de stat, nu era crezuta de nimeni. Era un simplu expedient, o temporizare. La adapostul timpului castigat, Romania trebuia sa-si faca toate pregatirile politice si militare, pentru ca la momentul potrivit sa intre in lupta cu maximum de putere si de sansa de izbanda. Rusia invingatoare va fi stapana pe Bosfor si Dardanele, ceea ce ar insemna robia noastra economica. Cat despre sentimentele si intentiile ei fata de noi, istoria e un martor elocvent. Dimpotriva, Rusia infranta, inseamna redobandirea Basarabiei.

Era insa intemeiata temerea ca, chiar in cazul unei infrangeri a Rusiei, vecinatatea acestui colos, capabil sa se refaca usor, era foarte periculoasa pentru micul nostru stat si ne-ar fi fost foarte greu sa pastram Basarabia. Prioritatea revendicarilor noastre era determinate de si de durabilitatea unirii asteptate cu Transilvania; era evident ca, in imprejurarile de fata, era mai usora unirea si pastrarea Ardealului, prin sfaramarea Austro-Ungariei, decat Basarabia printr-o infrangere temporara a Rusiei. Aceasta nu insemna renuntarea la Basarabia: intregirea deplina a neamului ramanea o chestiune de viitor, in functie de conjuncturi favorabile.

Desfasurarea actiunii politice si militare a razboiului mondial aducea elemente noi in cumpana judecatii si hotararilor noastre. Din ce in ce mai mult se afirma deosebirea de mentalitate, de procedee, de teluri, intre cele doua tabere. Germania inaugural o piltica de brutalitate, care instraina si departa cu groaza pe cei nehotarati. Maxima cinica “necesitatea nu cunoaste lege” deveni principiul calauzitor al politicii de razboi germane.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles