Romania - caracterizare fizico-geografica

5x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.51

nivel: Liceu

Populația: este formată în majoritate de români 89,4%, maghiari 7,1%, țigani 2%, germani, ucrainieni, ruși-li?poveni, turci, tătari. În afara granițelor trăiesc peste 8 mil. de români, atât imigrați în Europa occidentală, Canada, SUA, Australia, America de Sud (cei mai mulți în ultimele decenii), cât și din țările vecine unde trăiesc comunități mari de români. Concentrarea max. a pop. în zonele de[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Romania - caracterizare fizico-geografica

Populația: este formată în majoritate de români 89,4%, maghiari 7,1%, țigani 2%, germani, ucrainieni, ruși-li?poveni, turci, tătari. În afara granițelor trăiesc peste 8 mil. de români, atât imigrați în Europa occidentală, Canada, SUA, Australia, America de Sud (cei mai mulți în ultimele decenii), cât și din țările vecine unde trăiesc comunități mari de români. Concentrarea max. a pop. în zonele de câmpie (peste 55%), îndeosebi în zona capitalei (1.000 loc./km2). În zona de munte (5% din populație) densitatea loc. este slabă.

Rata natalității: 11,6‰; a mortalității: 11,5‰. Rata pop. urbane: 55%. Resurse și economie: R. este o țară în tranziție de la o econ. socialistă la o economie de piață care a avut după 1990 un ritm lent de aplicare a reformei (până în 1996-?1997). Dintre țările foste socialiste, a beneficiat mai puțin de sprijin financiar internațional, datorită regimului politic. Econ. R. este industrial-agrară. Ramurile ind. di?versificate și răspândite pe întreg terit. R. sunt: metalurgie neferoasă, siderurgie, petrochimie, ind. lemnului, constr. de nave, textile, pielărie, alimentară, care au suferit după 1989, datorită întârzierii restructurării ind. și precarității investițiilor.

Agricultura este lipsită de mașini și utilaje moderne, de îngrășăminte. Există o rețea foarte bogată de irigații care nu poate fi utilizată. Se cultivă: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, floarea-soarelui, plante industriale, tutun, viță de vie: Creșterea animalelor: bovine, ovine, porci, păsări a suferit o însemnată diminuare în procesul privatizării insuficient asistate de o legislație fermă și a lipsei de capital financiar. R. are numeroase resurse min., . dar reduse ca pondere: cărbuni (lignit), aur, argint, lemn, uraniu, sare (rezerve importante). Petrolul și gazele natu?rale nu satisfac consumul intern. Turismul a suferit un recul după 1989, în prezent se trece la privatizarea ho?telurilor de pe litoral, la crearea unei rețele de turism rural.

Economia Romaniei a suferit de pe urma embargoului impus Iraqului și noii Iugoslavii. Transporturi și comunicații: căi ferate (în mare parte electrificate); căi rutiere, flotă comercială. Infrastructura căilor de comunicație din R. este printre cele mai deterio?rate din Europa. Cu colaborare internațională s-a trecut la realizarea unui program de modernizare a autostrăzilor, se creează o cale transeuropeană Rotterdam-Constanța, care va dezvolta transportul fluvial; alta Asia Centrală?Constanța, pentru transportul petrolului.

Aeroporturi: București (Otopeni) internațional; Timișoara, Constanța, Cluj etc. Orașe: Constanța (port la M. Neagră), Timișoara, Cluj-Napoca, Galați (port dunărean la care au acces și nave ocea?nice), Brașov, Craiova, Ploiești, Iași, Oradea, Arad, Tg. Mureș, ș.a. Universități la Iași (1860), București (1864), Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Brașov. Istoria: În spațiul R. și în Balcani trăiau în mileniul II î. Hr. triburile tracilor (neam indo-european): din sec. VI î. Hr. sunt atestate în izvoarele grecești existența geților în reg. Dunării de Jos și în zona din S Carpaților; izvoare latine amintesc de existența dacilor în Banat și Transilvania.

Regele Burebista (cca. 70-44 î. Hr.) unifică terit. dintre Carpații Păduroși, Nistru și Munții Balcani și M. Neagră (în timpul lui Caius Iulius Cae?sar), luând naștere regatul Daciei; regele Decebal (87-106) va purta cu romanii trei războaie; între 87-89 cu Domițian, 101-?102 și 105-106 cu împ. Traian, în urma cărora Dacia devine provincie romană. Populația daco-romană, care a stat la baza etnogenezei va adopta limba latină, în primele secole d. Hr. formându-se limbă străromână, unitară pe tot terit. locuit an?terior de daci, apoi limba română, singura limbă romanică din Europa estică. Creștinarea pop. român se face din primele sec., de jos în sus, cât teritoriul R. se afla încă în cadrul Imp. Roman (până în 273/275 la retragerea aureliană), rămânându-se în cele din urmă în cadrul Bisericii răsăritene subordonate patriarhiei de la Constantinopol, de rit ortodox.

Din sec. IV, o serie de popoare migratoare trec peste terit. R. și tempo?rar își impun controlul, întârziind cristalizarea statală: goți, huni, gepizi, avari, slavi (sec. VI) pecenegii și cumanii în zonele extracarpatice, tătarii după 1241 anul marii năvăliri în Europa. Slavii vor fi asimilați; limba română va asimila de asemenea cuvinte slave. Pop: autohtonă s-a numit pe sine „români”, perpetuând amintirea Romei străbune.

La sf. sec. IX, ungurii veniți din Asia se stabilesc în Partonia; fiind oprită expansiunea lor spre V (mijl. sec. X), se îndreaptă spre răsărit și în sec. XI-XIII reușesc să-și impună stăpânirea asu?pra formațiunilor statale românești (voievodate) și includ Transilvania ca voievodat autonom în regatul ungar. În sec. XII-XIII sunt colonizați în Transilvania secui și sași. În sec. XIV, după slăbirea presiunii tătare se creează state de sine stătătoare în Țara Românească (1330) și Moldova (1359).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles