Romanescul primitiv - de la baroc la emotie si la impudoare

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.92

nivel: Facultate

Nu trebuie sa credem, bizuindu-ne pe manuale, ca in secolul al XVII-lea romanul numit "pretios" a fost doar "galant". Marele Cyrus, Clelie, Polexandre de Gomberville, Zayde de doamna de La Fayette (sau de Segrais), sunt mai degraba feerii cu aventuri decat roAZmane de dragoste. Desigur, Artamene e indragostit de Mandane, asemeni lui Mazare, asemeni printului de Asiria, iar Mandane va ramane inacce[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Romanescul primitiv - de la baroc la emotie si la impudoare

Nu trebuie sa credem, bizuindu-ne pe manuale, ca in secolul al XVII-lea romanul numit "pretios" a fost doar "galant". Marele Cyrus, Clelie, Polexandre de Gomberville, Zayde de doamna de La Fayette (sau de Segrais), sunt mai degraba feerii cu aventuri decat roAZmane de dragoste. Desigur, Artamene e indragostit de Mandane, asemeni lui Mazare, asemeni printului de Asiria, iar Mandane va ramane inaccesibila pe tot parAZcursul celor zece volume.

Dar, mai mult decat de draAZgoste, cele zece volume ale Marelui Cyrus sunt pline de expeditii, lupte, naufragii, aliante facute si desfacute, tradatori si tradatoare, intemnitari, evadari, fara sa mai socotim toate jocurile de spatiu si de timp, cum ar fi scrisoarea furata si de cincisprezece ori ratacita inainte de a ajunge la destinatie; Claudel a reluat aceasta tema in Pantoful de matase, ou "scrisoarea catre Rodrigue". Numeroase episoade apartin unui "miraculos grotesc", claudelian si el.

In Marele Cyrus se intampla ca, intr-o lupta navala, oamenii lui Artamene sa se repeada voiosi la abordarea corabiei corsarului, in timp ce oamenii corAZsarului actioneaza invers. Rezultatul luptei este ca, fara cea mai mica impotrivire, acesti vajnici marinari au facut pur si simplu scnimb de corabii... Or, in episodul amintit, autorul nu urmareste comicul.Ceea ce urmareste el este acel "miraculos" ciudat, inepuizabil, fad si uimitor, nascut din nepotrivirile si mai ales din complicatiile vietii.

Ar fi de prisos sa mai adaugam ca aceste romane sunt pline de confuzii, deghizari, travestiuri; jumatate din numarul eroilor apartin contraspionajului, fie ca e vorba de razboi ori de dragoste. Exotismul intervine de asemenea: se pleaca in Barbaria, in Indii, fara ca toate acestea sa dea nasAZtere unui roman istoric, si pe buna dreptate. In Zayde, niste spanioli excentrici circula de la Tarragona la Talavera, se bat, devin banditi ori sefi de armata; eroul se indragosteste de o grecoaica (ce cauta ea in Spania nu intereseaza), invata greceste, in timp ce ea invata spaniola; a doua lor intalnire e o frumoasa pilda de bilingvism inversat... care ii face sa-si descopere draAZgostea reciproca.

Asa s-a nascut, din dorinta de a incanta, o lume cu sertare. Oricare ar fi fost eroul, un hidalgo infruntandu-i pe sarazini sau un razboinic roman invesmantat in print de Conde, o intriga amoroasa, omisa uneori timp de un volum intreg, conducea "romanul" pe parcursul a zece sau saptesprezece tomuri, servind doar drept pretext; aventurile se nasteau unele din altele, se inlantuiau si se incalceau: vuiet de lupta, plansete de indragostiti, rapiri, calatorii, quiproquo-uri etc. Naratiunea era de altfel mereu intrerupta de povestirea aventurilor unor personaje secundare. Exista insa aici o pasiune a imaginatiei [2].
Fireste, aceste lucrari nu se pot citi.

Personalul lor, extrem de aristocratic si de lipsit de haz, este artificial. Limba lor nu e a noastra, ba e chiar contrariul ei: discursuri (pe sapte pagini) in loc de dialoguri. In sfarsit, temele care atatau pe atunci imaginatia sunt pentru noi cu desavarsire perimate, atat in natura cat si in forma lor. Despre farmecul cuprins in ele nu ne putem face o idee decat atunci cand ne sunt rezumate [3].
Aceasta lume romanesca era o lume a iluziei.

Nimic nu-i real, lucru cunoscut, dar tocmai asta placea. Persi, romani sau sarazini potrivit fictiunii, dar contemporani ai doamnei de Sevigne prin gusturi si limbaj, acesti eroi aventurosi isi imbraca in fiecare dimineata "armura", iar in lupte se pricep sa "ocoleasca lovitura de lance". Trebuie sa stim o data pentru totdeauna ca este vorba de personaje din Ariosto si mai ales din Tasso, fapturi de feerie, si nu 939c28j oameni reali. De altfel, ei se exprima prea bine pentru a fi asa.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles