Roma atotcuceritoare

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 7.27

nivel: Liceu

O noua republica
In 510 (i.e.n.), romanii l-au expulzat pe ultimul lor rege, Tarquinius Superbus, si au infiintat o republica. A fost necesara o perioada de 200 ani de conflicte intre clasele sociale, si anume intre patricieni (aristocrati) si plebei (oamenii de rand) pana sa se ajunga la o anumita stabilitate constitutionala.
Sub noua republica, un corp constitutional, Senatul a cre[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Roma atotcuceritoare

O noua republica
In 510 (i.e.n.), romanii l-au expulzat pe ultimul lor rege, Tarquinius Superbus, si au infiintat o republica. A fost necesara o perioada de 200 ani de conflicte intre clasele sociale, si anume intre patricieni (aristocrati) si plebei (oamenii de rand) pana sa se ajunga la o anumita stabilitate constitutionala.
Sub noua republica, un corp constitutional, Senatul a creat majoritatea legilor si deciziilor, conducerea propriu-zisa fiind asigurata de doi consuli. Noi consuli erau alesi in fiecare an de catre Adunarea Poporului, insa membrii acesteia erau de multe ori convinsi sa aleaga candidati aristocrati, interesele poporului ramanand astfel sa fie reprezentate de cei doi tribuni. In practica, compromisurile mentineau un anumit simt al cetateniei comnne si al spiritului public, una dintre cele mai mari forte ale Romei.

Cetatenia romana
Multumita acesteia, romanii au putut sa formeze si mai tarziu sa domine o confederatie in campia Latium si sa-i invinga pana la urma pe etrusci, samnifi si gali. Unul dintre secretele succesului lor era neobisnuita generozitate fata de aliatii lor, precum si fata de popoarele pe care le cucereau, carora le acordau, mai devreme sau mai tarziu cetatenia romana. Aceasta insemna cresterea numarului romanilor o data cu cuceririle pe care le faceau. De asemenea, aliatii tindeau sa le ramana loiali dupa esecuri, asa incat romanii pierdeau des bataliile, insa in general castigau razboaiele.

Pana in 272 i.Hr.,.Roma controla Peninsula Italica, cooperand cu locuitorii Cartaginei in vederea subjugarii oraselor grecesti din sud si a alungarii din Sicilia a regelui grec Pyrrhus din Epir. Insula a devenit apoi rasplata in razboiul de 23 de ani (264-241 i.Hr.) dintre Roma si
Cartagina, o mare putere comerciala nord-africana, care era acum principala rivala a Romei in suprematia pentru bazinul occidental al Marii Mediterane. Legiunile romane - o armata compusa inca din cetateni - s-au descurcat bine in fata mercenarilor din Cartagina, insa razboiul nu s-a incheiat pana cand romanii nu si-au creat o flota formidabila. La sfarsitul razboiului, Cartagina a cedat Sicilia si, curand, Roma a ocupat Sardinia si Corsica.

Hannibal
Aceasta a fost doar prima runda a unui conflict care a epuizat Roma. Ingeniosii cartaginezi au construit un nou imperiu in Spania, gasind in Hannibal un comandant de geniu, al carui tata l-a facut sa jure ca va ramane ostil Romei. Cand razboiul a izbucnit din nou, Hannibal a intreprins o traversare hazardata a Alpilor, insotit de o armata ce includea chiar si elefanti africani de razboi, atacand apoi Italia. Desi inferioara numeric, armata sa a provocat infrangeri romanilor la Trebbia (218 i.Hr), Lacul Trasimene (217 i.Hr.) si la Cannae (216 i.Hr.). Insa portile Romei si ale majoritatii aliatilor acesteia i-au ramas inchise lui Hannibal, si desi acesta a gasit sprijin in sudul Italiei, ramanand in peninsula timp de 16 ani, victoria finala nu a fost a sa. Intre timp, romanii i-au invins pe aliafii lui Hannibal, au cucerit Spania si au invadat Africa de Nord. Rechemat din Italia, Hannibal a fost infrant in batalia de la Zama (202 i.Hr.) si Cartagina a capitulat.

Romanii deveneau din ce in ce mai puternici. Pentru a se asigura ca nu vor mai fi provocati, in 146 i.Hr. au distrus Cartagina, care era aproape lipsita de aparare, preluand astfel conducerea Greciei. In secolul al 2-lea i.Hr., Macedonia, Grecia, Pergamul din Asia Mica (Turcia moderna), precum si coasta mediteraneana a Frantei au intrat sub controlul roman; o parte a Egiptului a ramas nominal independenta, insa indeplinea rolul de stat vasal (aliat dependent). Marea Mediterana devenea astfel un "lac roman".

Nemultumirea creste
Expansiunea de asemenea proportii a afectat modul de viata roman. Fiind un popor care aprecia severitatea si simplitatea, romanii nu traiau intotdeauna in lux si bogatii. Sistemul lor politic, creat pentru un oras-stat, era adaptat cu dificultate la nevoile unui mare imperiu. Clasa mijiocie a cavalerilor, din ce in ce mai prospera, detesta faptul ca monopolul puterii era detinut de aristocrati.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles