Riga Crypto si lapona Enigel - comentariu

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.55

nivel: Liceu

Viziunea despre lume pe care o propune balada "Riga Crypto si lapona Enigel" se inscrie in paradigma modernismului punand in evidenta legatura cu "Luceafarul" si constituind un model al lumii care il completeaza pe cel eminescian. Balada ramane deschisa lecturilor plurale pentru ca provoaca la meditatie pe tema fortei dar si a limitarilor erosului ca mod de cunoastere a lumii.

Tema [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Riga Crypto si lapona Enigel - comentariu

Viziunea despre lume pe care o propune balada "Riga Crypto si lapona Enigel" se inscrie in paradigma modernismului punand in evidenta legatura cu "Luceafarul" si constituind un model al lumii care il completeaza pe cel eminescian. Balada ramane deschisa lecturilor plurale pentru ca provoaca la meditatie pe tema fortei dar si a limitarilor erosului ca mod de cunoastere a lumii.

Tema baladei este iubirea in varianta ei esuata. Cititorului atent i se va releva o tema situata la un nivel inalt de generalitate: opozitia din materie si spirit.Titlul baladei trimite cu gandul la marile povesti de dragoste din literatura universala "Romeo si Julieta"sau "Tristan si Isolda" , insa la Ion Barbu membrii cuplului sunt antagonici (fac parte din regnuri diferite) , personaje romantice
exceptionale dar negative in raport cu norma comuna.

Crypto e "sterp si naravas/ ca nu voia sa infloreasca" iar Enigel "e prea cuminte".La nivel formal poezia este alcatuita din doua parti, fiecare dintre ele prezentand cate o nunta.Primele patru strofe constituie rama viitoarei povesti si reprezinta dialogul Menestelului cu nuntasul fruntas. Menestelul este rugat sa cante despre nunta ratata dintre doi parteneri inegali, reprezentanti a doua regnuri
distincte.

In debutul partii a doua (expozitiunea) sunt realizate in antiteza, portretele membrilor cuplului, deosebirea dintre ei fiind elementul care va genera intriga.Numele Crypto sugereaza apartenenta la familia ciupercilor si postura de rege (riga) al fapturilor inferioare din regnurile vegetale.

Numele Enigel are sonoritate nordica, in suedeza insemnand inger. Lapona isi conduce trupele de reni spre sud, ea reprezinta ipoteza umana cea mai evoluata a regnului. Singura asemanarea dintre cei doi este statutul superior in interiorul propriei lumi. Spatiul definitoriu al existentei pentru Crypto este umezeala perpetuu "in pat de rau si-n humaunsa" spatiu impur al amestecului elementelor primordiale (apa si pamantul) in timp ce lapona vine din "tari de gheata urgisita" spatiu rece ceea ce explica aspiratia ei spre soare si lumina.

Membri cuplului nu-si pot neutraliza diferentele in planul real, comunicarea este realizata in plan oniric. Riga este cel care rosteste descantecul de trei ori. Povestea proriu-zisa se dovedeste a fi fantastica, ea desfasurandu-se in visul fetei ca in "Luceafarul" dar rolurile sunt inversate.

In prima chemare, Crypto imbie aleasa cu dulceata si cu fragi, elemente ale existentei sale vegetale. Darul lui este refuzat de Enigel: "eu ma duc sa culeg/ fragii fragezi mai la vale". In a doua chemare el merge pana la sacrificiul de sine: "daca pleci sa culegi/ incepi rogu-te cu mine" dar este refuzat si de aceasta data : "te-as culege riga bland.../ Lasa, asteapta de te coace".

Opozitia copt-necopt reluata in al treilea refuz prin antiteza soare-umbra pune in evidenta relatia individuala a fiecaruia, incompatibilitatea peste care nici unul dintre ei nu poate trece fara sa se piarda pe sine.Finalul este trist: Riga Crypto se transforma intr-o ciuperca otravitoare, obligat sa nunteasca cu maselarita .
Impactul dintre ratiune (Enigel) si instinct (Crypto) configurat prin cele doua simboluri: "fiara batrana" si "faptura mai firava" se soldeaza cu victoria ratiunii asupra instinctului.

Sub raport stilistic prezenta inversiunilor si a verbelor in vocativ in prima parte a baladei evidentiaza oralitatea textului. Menestelul este portretizat prin intermediul unei comparatii: "m-ai aburit ca vina" dublata de un epitet "vinul vechi" care sugereaza starea de gratie necesara povestirii poetice.

Alcatuirea strofica pare destul de riguroasa initial, intr-o succesiune de grupaje de patru versuri dar nu este respectata pana la final. Masura versurilor (predominant 8-9 silabe) nu are constanta continua, ci urmareste ritmurile mai lente sau mai accelerate ale interventiilor naratorului sau ale dialogului protagonistilor
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles