Revolutia franceza

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 7.88

nivel: Liceu

Revoluţia franceză a răsturnat monahia absolută, proclamānd ,,Libertate, Egalitate, Fraternitate" şi a reuşit să respingă atacurile puterilor ostile din Europa. A reuşit să dischidă o eră nouă īn istorie, chiar dacă jertfa a fost enormă.

Īn 1789 Franţa era cea mai puternică ţară din Europa[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Revolutia franceza

Revoluţia franceză a răsturnat monahia absolută, proclamānd ,,Libertate, Egalitate, Fraternitate" şi a reuşit să respingă atacurile puterilor ostile din Europa. A reuşit să dischidă o eră nouă īn istorie, chiar dacă jertfa a fost enormă.

Īn 1789 Franţa era cea mai puternică ţară din Europa. Această poziţie o ocupa deja de 150 de ani, datorită pămāntului ei fertil, numărului mare al populaţiei şi resurselor naturale bogate. Industria şi comerţul au cunoscutz o creştere rapidă īn secolul al XVIII-lea. S-a format o burghezime puternică şi au īnflorit artele şi ştiinţele. Dar dezvoltarea şi bunăstarea franceză avea la bază un fond nesigur.

Societatea franceză era din multe puncte de vedere feudală. Dezvoltarea economică era īncetinită de multitudinea obiceiurilor regionale, legi şi restricţii. Privilegiile feudale şi-au pus amprenta pe viaţa rurală. De exemplu, ţăranii erau obligaţi să macine cereale īn moara moşierului, bineīnţeles la preţul stabilit de acesta, sau erau obligaţi să lucreze pe gratis la īntreţinerea drumurilor locale. Nobilimea se comporta ca o castă distinctă şi superioară - ea domina toate domeniile sociale şi politice. Scutirea sa de impozite a intensificat ura faţă de ea, deoarece povara plăţilor apăsa doar pe umerii burghezimii şi a oamenilor de rānd.

Nu se putea aştepta mult de la Guvern sau de la sistemul legal, deoarece multe funcţii erau cumpărate de cei cu bani şi, din acest moment postul lor era o sursă de venit sigur. Abuzurile funcţionarilor au devenit cunoscute publicului larg prin scrierile lui Voltaire şi Diderot - scriitori din secolul al XVIII-lea, reprezentanţi ai iluminiştilor. Obiectivul principal al acestor autori era demascarea acestor nedreptăţi sociale, operele lor conştientizānd īn mulţi oameni cu judecată necesitatea unor schimbări.

Falimentul statului
Atmosfera a devenit explozivă mai ales īn anii īn care, datorită vremii nefavorabile sau a problemelor de valorificare, ţărănimea şi muncitorii oraşelor erau ameninţaţi de foamete. Acest lucru s-a īntamplat şi īn anii 1788 - 1789, dar aceasta īncă nu era destul pentru izbucnirea revoluţiei. Impulsul decisiv l-a dat falimentul statului. Cheltuielile curţii, care era cea mai somptuoasă din Europa, se ridicau la cifre astronomice.

Pe lāngă aceasta, regii francezi ţineau o armată uriaşă, cu flota mare şi purtau adesea războaie de cucerire scumpe. Toate acestea au apuizat rezervele statului, mail ales fiindcă majoritatea oamenilor bogaţi nu plăteau impozite. Datoriile curţii s-a acumulat de-a lungul anilor şi situaţia a devenit critică sub domnia lui Ludovic al XVI-lea (1774 - 1793). O serie īntreagă de miniştri talentaţi au īncercat să facă reforme īn sistemul monetar, dar nobilimea i-a īmpiedicat de fiecare dată. Īntr-un război nou, Franşa a ajutat coloniştii americani īmpotriva Marii Britanii, victoria constānd foarte mult coroană.

După ce şedinţele nobilimii au refuzat din nou reforma īn sistemul fiscal, Ludovic al XVI-lea, īntr-un mod total neobişnuit, a convocat adunarea Stărilor Generale. Stările Generale nu mai fuseseră convocate din 1614. Īn Franţa, aceasta era insituţia guvernamentală cea mai apropiată de Parlament. Structura ei pe trei straturi indică clar originea ei din Evul Mediu. Primele două clase erau nobilimea şi clerul, iar a treia includea atāt comercianţi şi avocaţi, precum şi ţărani, muncitori şi săraci.

Votul de la Versailles
Regele a deschis Adunarea Stărilor Generale īn data de 5 mai 1789, īn Palatul Prezidenţial din Versailles, la 12 mile de paris. Ludovic putea spera ca votul Stărilor Generale nu va produce schimbări radicale, deoarece raportul nobilimii şi preoţimii faţă de cea de-a treia clase era de doi la unu. Regele īnsă a uitat să ia īn calcul entuziasmul general faţă de īntrunire şi de alegerile apropiate. Deputaţii aleşi ai Stării a treia, care erau aproape toţi intelectuali din clasa de mijloc, au cerut şedinţă comună şi vot individual. Clasa a treia a avut de două ori mai mulţi deputaţi decāt ceilalţi, iar nobilimea şi-a dar seama că prin vot individual ei ar avea majoritatea absolută şi ar putea adopta schimări ce nu ar fi pe placul regelui şi a nobilimii.

Dezbaterea asupra procedurilor de vot a pus la īncercare de multe ori răbdarea Stării a treia. După ce cererile lor au fost refuzate, ei s-au retras īntr-o clădire din apropiere, destinată jocurilor cu mingea, şi au jurat că nu vor pleca pānă cānd nu realizează o nouă constituţie solidă. Adunarea Stărilor Generale s-a transformat īn Adunarea Naţională Constituantă. După săptaămāni tensionate regele a cerut celor doua stări superioare să se alăture lucrărilor Adunării Naţionale Constituante. In acelaşi timp a rechemat patru regimente de la hotare pentru ,,apărarea Parisului". La vestea demiterii unui ministru popular şi de teama atacului armatei, parizienii au īnceput să se aprovizioneze cu armament.

Au aflat că īn temuta Bastilie se īnmagazinase o cantitate mare de armament şi muniţie. Populaţia oraşului a luat cu asalt clădirea şi printr-o luptă scurtă dar sāngeroasă au ocupat-o, măcelărind apărătorii ei. Deşi īn penitencia nu mai era nici un deţinut, fortificaţia a fost simbolul tiraniei regeşti, astfel căderea Bastiliei din 14 iulie 1789 a devenit sărbătoarea naţională a Franţei.

Monarhie constituţională
Entuziasmul pentru dominaţia majorităţii şi schimbările politice ajunsesră la apogeu. Regele Ludovic şi-a dat seama că nu poate conta pe loialitatea trupelor sale, astfel că s-a petrecut cp acceptă forma de guvernămānt a monarhiei constituţionale şi a fost nevoit sp colaboreze. Īn timp ce Adunarea Naţională s-a coupat de realizarea noii orānduiri sociale,, evenimentele de la ţară au accelerat procesul de schimbare. Printre ţăranii francezi s-au vehiculat veşti īngrozitoare.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles