Revolutia de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.70

nivel: Facultate

In fata multimii adunate la Pades, Tudor a proclamat la 23 ianuarie 1821 Adunarea norodului, care trebuia sa hotarasca in problemele importante ce framantau societatea romaneasca. Astfel, a inceput una din cele mai insemnate revolutii a romanilor dornici sa inlature pentru totdeauna dominatia straina si exploatarea feudala. Nucleul revolutiei il constituie pandurii olteni, care, desi se sacrifica[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Revolutia de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu

In fata multimii adunate la Pades, Tudor a proclamat la 23 ianuarie 1821 Adunarea norodului, care trebuia sa hotarasca in problemele importante ce framantau societatea romaneasca. Astfel, a inceput una din cele mai insemnate revolutii a romanilor dornici sa inlature pentru totdeauna dominatia straina si exploatarea feudala. Nucleul revolutiei il constituie pandurii olteni, care, desi se sacrificasera in lupta impotriva turcilor, in razboiul ruso-turc din 1806-1812, acum erau supusi la "numeroase dajdii" si in primejdie de a fi asimilati cu clacasii.

Oastea stransa la Pades, inarmata cu pusti, pistoale, sabii, lanci, coase, ghioage, furci de fier, securi etc., s-a indreptat pe valea Motrului spre Strehaia si de aici, spre Tantareni. La ordinul lui Tudor, au fost ocupate manastirile Tismana, Strehaia si Motru, care au fost fortificate si transformate in puncte intarite de sprijin ale rasculatilor. Stiind ca poporul roman nu va putea singur sa-si castige libertatea nationala, Tudor a luat legatura cu patriotii sarbi, macedoneni, muntenegreni si greci, care, ca si romanii, doreau sa inlature dominatia otmana.

In timpul stationarii la Tantareni, oastea lui Tudor a ajuns la peste 4000 de panduri si 500 de arnauti, cuprinzand trupe de infanterie, cavalerie, artilerie si elemente de asigurare materiala cu munitii si alimente. Detasamente speciale au ocupat in acest timp si manastirile Crasna, Polovraci, Horezu, Bistrita si Cozia, in care au ramas garnizoane armate pentru aparare. Programul revolutiei, initiat prin Proclamatia de la Pades, este definitivat prin Cererile norodului romanesc din februarie si Memorandumul catre divanul tarii, din martie 1821.

In acest program se prevedea ca dregatoriile tarii, atat in aparatul de stat cat si in cel bisericesc, sa nu se mai vanda, ci sa se obtina pe merit, sa fie reglementate darile la patru pe an si sa fie platite la trei luni; sa se desfiinteze taxele pentru a fi inlesnit comertul, sa se desfiinteze privilegiile boieresti si sa se reinfiinteze armata nationala.

Evitand un razboi inchis cu Poarta, dar care nu putea fi exclus in viitor, Tudor solicita in prima urgenta "desfiintarea cu totul si pentru totdeauna a oranduirii domnilor greci in Tara Romaneasca" si instaurarea domniilor pamantene, precum si recunoasterea de catre Inalta Poarta a drepturilor pe care le-au avut in vechime Tarile Romane prin tratatele incheiate cu Mircea, Stefan si alti domni.

Vestile despre rascoala din Oltenia au ingrijorat "Comitetul de obladuire", format la moartea domnitorului Alexandru Sutu, si Divanul, si au bagat groaza in boieri. Tudor este calificat "talhar", "tradator", "facator de rele", "vrajmas al patriei". Unii au informat imediat Poarta pentru ca sa fie "sfaramat" cu "preaputernicul brat al imparatiei" acest "razvratitor". Alti boieri, auzind ca oastea revolutionara se indreapta spre Capitala, si-au facut bagajele si au plecat peste granita, in imperiul austriac, pentru a-si salva pielea.

In calea ostirii lui Tudor, in directia Craiovei, e trimis vornicul Nicolae Vacarescu, cu misiunea de a inabusi revolutia. Acestuia i s-au pus la dispozitie unitatile de arnauti de sub comanda lui Hagi Prodan, delibasa Mihail si bulucbasa Ieni.

Raspunzand scrisorii lui Nicolae Vacarescu, prin care era acuzat ca "vrajmas al patriei", fiul de oltean din satul Vladimiri, districtul Gorj, care era atasat trup si suflet patriei sale, a dat o apreciere geniala patriei si asa-zisului patriotism boieresc: "pre semne, dumneata pre norod, cu al carui sange s-a hranit si s-a poleit tot neamul boieresc si numai pre jefuitori ii numesti patrie (...)- spune Tudor in scrisoarea sa -.

Dar, cum nu socotiti dumneavoastra ca patria sa cheama nordul, iar nu tagma jefuitorilor". Tudor incheie amintind boierului Vacarescu despre parintii sai, boirii Vacaresti, "care niciodata nu s-au ridicat cu arme de moarte impotriva patriei". El invita pe Vacarescu la o intrevedere pentru a discuta ce oranduieli asteapta norodul de la carmuitori.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles